Donald Rumsfeld regretă că nu a demisionat după scandalul de la Abu Ghraib

În această carte, Rumsfeld îşi apără cu fermitate conduita în timpul Războiului din Irak, fără să recunoască faptul că ar fi comis vreo eroare, potrivit unor fragmente consultate de New York Times şi Washington Post.

Fostul şef al Pentagonului regretă doar că nu a părăsit Guvernul după scandalul de la Abu Ghraib.

"Abu Ghraib şi consecinţele sale, mai ales prin faptul că opozanţii războiului şi ai preşedintelui au acuzat constant că este vorba despre tortură, au sfârşit prin a ne face rău", scrie Donald Rumsfeld.

"Mai mult decât oricare altul dintre eşecurile mele, şi în pofida mândriei că am îndeplinit toate lucrurile importante pe care noi le-am reuşit, regret că nu am plecat în momentul acela", afirmă el.

Dezvăluite în 2004, fotografiile care au declanşat scandalul înfăţişează deţinuţi de la închisoarea Abu Ghraib complet dezbrăcaţi, loviţi, legaţi în poziţii umilitoare sau întinşi pe jos, făcând înconjurul lumii şi provocând indignare.

Numit în funcţie la începutul mandatului lui George W. Bush, în 2001, Donald Rumsfeld a părăsit Pentagonul abia după înfrângerea republicanilor în alegerile legislative din 2006. Războiul din Irak, nepopular, a fost, atunci, una dintre temele cele mai importante ale campaniei.

Rumsfeld apreciază, în plus, că relele tratamente contra deţinuţilor din închisoarea irakiană au fost aplicate de soldaţi din propria lor voinţă, fără să fie comandate, respingând, astfel, orice responsabilitate în scandal.

Din contră, în opinia asociaţiilor de apărare a drepturilor omului, documentele şi declaraţiile oficialilor din perioada respectivă arată că aceste tratamente erau cunoscute de ierarhia militară.

Tehnicile de interogare a deţinuţilor în cadrul "războiului contra terorismului" ar fi trebuit să fie votate de Congres, în loc să fie pur şi simplu create de puterea executivă, potrivit lui Rumsfeld.

În schimb, fostul secretar al Apărării nu găseşte nimic de spus despre interogatoriile brutale, gestionarea închisorii de la Guantanamo sau tribunalele militare pentru judecarea deţinuţilor în afara sistemului judiciar american.

În plus, el afirmă că nu a respins niciodată cererile generalilor săi care solicitau mai mulţi militari în timpul invaziei Irakului. El scrie că nu ar fi primit niciodată o cerere oficială în acest sens, potrivit New York Times.

Titlul cărţii sale de memorii, Known and Unknown (Cunoscut şi necunoscut), este o parafrază ironică a declaraţiei pe care a făcut-o Rumsfeld în 2002, pentru a justifica Războiul din Irak.

"Există cunoscute necunoscute, adică există lucruri pe care ştim că nu le ştim. Dar există şi necunoscute necunoscute, lucruri pe care nu ştim că nu le ştim", a declarat el, în legătură cu existenţa unor presupuse arme de distrugere în masă, în Irak.

Cartea urmează să apară în librării marţi.