Donald Trump şi-a scurtat vacanţa în Florida şi a revenit brusc la Washington DC. Motivele din spatele deciziei

Preşedintele în funcţie al SUA, Donald Trump, a revenit la Washington joi, scurtându-şi vacanţa în Florida, în contextul disensiunilor cu liderii Congresului şi al tensiunilor cu Iranul, informează agenţia Reuters.

Donald Trump urma să celebreze Revelionul în reşedinţa sa din Mar-a-Lago, în statul Florida, dar joi seară a revenit la Washington.

Donald Trump a refuzat să discute cu jurnaliştii, iar Casa Albă nu a explicat de ce şi-a schimbat preşedintele programul.

Revenirea lui Donald Trump la Washington coincide cu disputele pe care le are cu membrii Congresului SUA. Donald Trump a respins proiectul de buget destinat Departamentului Apărării şi a formulat obiecţii privind cuantumul indemnizaţiilor sociale. De asemenea, relaţiile dintre Statele Unite şi Iran sunt tensionate.

Camera Reprezentanţilor, în care majoritatea este deţinută de Partidul Democrat (opoziţie), a acceptat solicitarea lui Donald Trump, un politician republican, de majorare de la 600 de dolari la 2.000 de dolari a indemnizaţiilor sociale destinate persoanelor defavorizate. Însă senatorul Mitch McConnell, liderul grupului majoritar republican din Senat, a refuzat să programeze o şedinţă plenară pentru acest amendament, părând să respingă solicitarea lui Donald Trump.

Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a acuzat joi Administraţia Donald Trump că vrea să găsească pretexte pentru a declanşa un conflict militar cu Iranul.

"În loc să combată pandemia în SUA, Donald Trump şi anturajul acestuia risipesc miliarde pentru zboruri ale avioanelor B-52 şi pentru trimiterea forţelor militare în regiunea noastră. Informaţiile serviciilor secrete obţinute din Irak relevă un complot pentru găsirea unui pretext de război. Iranul nu vrea război, dar îşi va apăra deschis şi direct cetăţenii, securitatea şi interesele vitale", a declarat Mohammad Javad Zarif, prin Twitter.

Două bombardiere americane B-52 au efectuat zboruri în Orientul Mijlociu miercuri, iar oficiali americani au avertizat că este vorba de un mesaj adresat Iranului la un an de la asasinarea, pe 3 ianuarie 2020, la Bagdad, a generalului iranian Qassem Soleimani, comandant în cadrul Gardienilor Revoluţiei iraniene.

Relaţiile dintre Statele Unite şi Iran sunt tensionate, din cauza programului nuclear iranian şi a activităţilor balistice. Washingtonul este nemulţumit de influenţa Iranului asupra unor ţări din Orientul Mijlociu.

Armata israeliană a primit ordine, în noiembrie, să se pregătească pentru posibilitatea unui atac al Statelor Unite asupra Iranului la finalul mandatului preşedintelui american în funcţie, Donald Trump, au afirmat oficiali israelieni citaţi de site-ul de ştiri Axios.com. Armata israeliană s-a pregătit de posibile riposte ale Iranului în mod direct sau prin intermediari din Siria, Liban şi Fâşia Gaza.

Potrivit unor surse citate de cotidianul The New York Times, preşedintele în funcţie al Statelor Unite, Donald Trump, a evocat în noiembrie ideea unui atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene, în contextul unor nereguli semnalate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Consilierii lui Donald Trump l-au oprit să lanseze o acţiune militară, argumentând că un astfel de atac ar risca să genereze un conflict de amploare în ultimele săptămâni ale mandatului actualului preşedinte al SUA.