Dragarea râului din Cernobîl pune în pericol viaţa a peste 8 milioane de oameni. Lucrările au început din iulie

Dragarea Prîpiat a început în iulie şi face parte dintr-un proiect internaţional de creare a căii navigabile E40 de 2.000 km, care leagă Marea Baltică şi Marea Neagră, trecând prin Polonia, Belarus şi Ucraina. Râul, care trece la 2,5 km de reactorul responsabil pentru cel mai grav dezastru nuclear din lume, a fost deja dragat în cel puţin şapte locuri diferite, dintre care cinci se află la 10 km de reactor, conform coaliţiei Save Polesia.

Mai multe ONG-uri, inclusiv Save Polesia, WWF şi BirdLife, au avertizat că guvernul încalcă legea prin faptul că nu face o evaluare a impactului asupra mediului (EIA), care este cerută de reglementările ucrainene. Ei spun că studiul de fezabilitate E40 din 2015 realizat de Institutul Maritim din Gdansk nu a reuşit să analizeze în mod corespunzător implicaţiile contaminării radioactive din dragarea în interiorul zonei de excludere, care se află la 100 km în amonte de Kiev, potrivit The Guardian.

Asociaţia ONG franceză pentru Controlul Radioactivităţii în Occident (Acro), în urma cercetărilor solicitate de Societatea Zoologică din Frankfurt, a avertizat: „Construirea E40 va avea un impact radiologic asupra lucrătorilor din construcţii şi a populaţiei, în funcţie de râuri … AIEA recomandă să lase sedimentele contaminate din rezervorul de la Kiev, pentru a evita expunerea populaţiei în aval. În acest context, construcţia modelului E40 nu este fezabilă”.

Portul Militar Constanța va fi dezvoltat printr-un proiect propus de Forțele Navale Române

15:02

Control ANPC la Dragonul Roşu. Au fost zeci de amenzi şi au fost închise temporar puncte de lucru

14:43

Cercetătorul principal, David Boilley, fizician nuclear şi preşedinte al Acro, a declarat: „Faptul că vor să construiască un baraj şi să aibă bărci care merg chiar pe fundul reactorului de la Cernobîl – pentru mine este incredibil. Aceasta este cea mai contaminată parte a zonei de excludere”.

Dmitrij Nadeev, manager la Sobi, a declarat că au fost realizate cercetări privind radiaţiile şi s-au prelevat probe de sol. „Siguranţa lucrătorilor noştri este o prioritate absolută”, a spus el. „Analiza a arătat că lucrarea poate fi realizată în condiţii de siguranţă, iar tuturor lucrătorilor li s-au pus la dispoziţie echipament de protecţie individuală (EIP) şi dozimetre. În timpul lucrului, oamenii de ştiinţă au prelevat zilnic probe de apă în aval de zona dragată”.

Nadeev a refuzat să împărtăşească studiul radiaţiei sau să arate dovezi că lucrătorii purtau PPE. Ministerul ucrainean al infrastructurii nu a răspuns la nicio cerere pentru a comenta situaţia.

Oamenii de ştiinţă sovietici au susţinut de multă vreme că nu a fost nevoie să studieze impactul radiaţiilor pe termen lung asupra populaţiei, iar numărul oficial al deceselor din dezastrul de la Cernobîl din 1986 este de doar 54. „Zona de excludere ar trebui să fie o zonă de excludere timp de secole – aceasta înseamnă că nu locuieşte nimeni aici şi nici nu va fi activitate pe râu”, a spus Boilley.

E40 se va întinde de la Gdansk în Polonia, prin sudul Belarusului până la Kherson în Ucraina. Ar fi cea mai lungă cale navigabilă a Europei, care va avea de 25 de ori lungimea Canalului Panama. Ministerele guvernamentale şi o coaliţie de organizaţii promovează construcţia. Vasele mici pot trece deja, dar se urmăreşte lărgirea acesteia pentru a permite trecerea navelor cu o lungime de până la 80 de metri.

Conservatorii sunt îngrijoraţi şi de pierderea biodiversităţii. Calea navigabilă ar traversa o regiune numită Polesia, o zonă de două treimi din dimensiunea Regatului Unit, adesea denumită Amazonul Europei datorită diversităţii sale incredibile de animale sălbatice, inclusiv 1,5 milioane de păsări migratoare, precum şi bizoni, lupi, linx şi urşi. Şaizeci de situri sălbatice importante pe plan internaţional pe ruta E40 ar fi afectate de construcţia sa.