Drama Ucrainei: reconstrucţia umană va fi cea mai grea

După independenţa obţinu­tă în 1991, Ucraina a fost a şasea cea mai populată ţară din Europa, dar după aceea tendinţele negative pu­ter­nice au început să definească per­spectivele demografice ale ţării.

Ca urmare a războiului de cuce­rire pornit de Rusia, procesele nega­tive de lungă durată s-au accelerat într-o măsură fără precedent. În aces­te vremuri de conflict, atenţia inter­na­ţio­nală se îndreaptă adesea către re­construcţia economică sau a infra­struc­turii şi locuinţelor, dar fără re­construcţie umană niciuna dintre ele nu va avea succes, scrie Portfolio.hu, citat de ZF.

Multe studii tratează situaţia de­mografică din Ucraina, care era dis­perată chiar şi înainte de război. Populaţia Ucrainei a atins apogeul în jurul anului 1991, când aproape 52 de milioane de oameni trăiau în această ţară. Cu toate acestea, din cauza cri­zei economice de după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi a instabilităţii ca­racteristice ţărilor în tranziţie, ten­dinţa a căpătat valori negative rapid.

Până la mijlocul anilor 1990, creşte­rea puternică a deceselor şi scăderea numărului de naşteri au făcut ca ţara să piardă sute de mii de oameni din totalul populaţiei în fiecare an. Dife­renţa dintre indicatori s-a lărgit dra­matic, până în 2021 deja triplându-se, ceea ce înseamnă că până la exodul masiv de populaţie produs de război exista o scădere severă a numărului de locuitori. Au existat cinci motive principale.

După dezintegrarea URSS nata­li­tatea scăzută a devenit normalul în Ucraina, în ciuda faptului că femeile aveau copii mai devreme decât în alte ţări din regiune. Dorinţa de a avea copii a atins cel mai scăzut nivel în jurul anului 2000. De atunci, rata fertilităţii a crescut oarecum, ajun­gând la 1,2 copii (2021), un nivel extrem de săzut (2,1 copii este nivelul considerat necesar pentru înlocuirea naturală a generaţiilor).

Apoi, speranţa de viaţă în Ucraina este relativ scăzută, în special la bărbaţi. Înainte de război, epidemia de COVID a tăiat din valorile care creşteau încet anterior. Potrivit datelor Băncii Mondiale, speranţa de viaţă la naştere în Ucraina a fost cea mai mare în 2019, când a atins 72 de ani, iar în doi ani a scăzut la aproximativ 70. În plus, există o diferenţă serioasă de aproape 10 ani între speranţa de viaţă la bărbaţi şi la femei.

Ratele de emigrare sunt ridicate şi au crescut constant de la prima invazie rusă, cea din 2014. Conform datelor Eurostat, în 2020 peste jumătate de milion de ucraineni lucrau pe termen lung în UE.

Societatea ucraineană a îmbătrânit în ultimele trei decenii, vârsta medie este în continuă creştere. În timp ce proporţia persoanelor cu vârsta peste 65 de ani din societate a crescut de la 12% la 18%, proporţia persoanelor sub 14 ani a scăzut de la 21% la 15% între 1990 şi 2021.

Piaţa muncii a avut de suferit şi când Rusia a început războiul încă nu-şi revenise din perturbările cauzate de pandemie. După evenimentele din 2013-2014, economia ucraineană s-a înjumătăţit, iar din acest şoc nu şi-a mai revenit niciodată. Aceste probleme s-au suprapus colapsului provocat de criza economică globală din 2008. Aceste lucruri şi-a pus amprenta asupra situaţiei pieţei muncii, rata şomajului fluctuând de mulţi ani în jurul valorii de 10% şi încurajând emigraţia.

Chiar înainte de război, ONU a emis o prognoză groaznică despre demografia a ţării. Chiar şi fără efectele dramatice ale conflictului, populaţia totală a Ucrainei era estimată să scadă la doar 35 de milioane de oameni până în 2050. Apoi a venit războiul, producând cel mai mare exod de populaţie de după cel de-al Doilea Război Mondial din Europa.