Dreapta israeliană se pregăteşte pentru o revenire spectaculoasă

Principalii candidaţi, reprezentând întregul spectru politic, se confruntă pe teme legate de securitate, referitoare la Hamas, Hezbollah sau Iran.

Sondajele indică o victorie importantă a partidului Likud al fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu, dar şi a partidelor de extremă-dreapta, care ar putea obţine o majoritate confortabilă în Knesset.

Cu toate că sondajele arată că majoritatea israelienilor se pronunţă în favoarea unui acord de pace în Orientul Mijlociu, poziţia fermă a lui Netanyahu faţă de palestinieni l-a făcut cel mai popular politician.

Popularitatea câştigată de Israel Beitenu - al cărui lider, Avigdor Lieberman, vrea să-i expulzeze pe cetăţenii arabi - este cel mai clar indiciu pentru alunecarea către dreapta a opiniei publice. Ultranaţionaliştii au şanse să devină al treilea grup în Parlamentul israelian.

"Securitatea este un subiect fierbinte", afirmă Asher Arian, profesor de ştiinţe politice la Institutul israelian pentru democraţie. "Israelienii sunt sătui de procesul de pace, de experimente", adaugă Ze'ev Khanin, analist politic la Universitatea Bar-Ilan. "Vor ca totul să rămână aşa cum era la începutul anilor '90 (...) înainte ca (actualul preşedinte, Shimon) Peres şi (fostul prim-ministru Yitzhak) Rabin să înceapă experimentele", adaugă el.

Campania pentru alegerile din 2006 a fost marcată de dezbateri despre modalităţile de încheiere a conflictului israeliano-palestinian, subiect care nu s-a mai bucurat de atenţie înaintea scrutinului de marţi. Acest lucru se datorează ultimilor trei ani de mandat al premierului Ehud Olmert, care a început cu un război împotriva Hezbollah în Liban - perceput în Israel drept un eşec - şi s-a încheiat cu o ofensivă sângeroasă în Gaza.

Experţii afirmă că, din cauza temerilor că Iranul ar putea obţine o armă nucleară în următorii câţiva ani, platformele de dreapta au câştigat popularitate.

"Înainte de ultimele alegeri, exista un sentiment că ţara se poate descurca şi fără generali în guvern şi am văzut că aceasta a dus la războaie în Liban şi în Gaza", afirmă Geral Steinberg, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Bar-Ilan. "Publicul vrea acum lideri cu experienţă în probleme de securitate", adaugă el.

Ofensiva de 22 de zile a Israelului în Fâşia Gaza s-a încheiat cu trei săptămâni înainte de ziua alegerilor şi a determinat o creştere a popularităţii ministrului Apărării, Ehud Barak, şi a Partidului Muncii. Sondajele ulterioare au indicat însă o nouă scădere a sprijinului pentru Barak, demonstrând că, în realitate, de rezultatele operaţiunii Cast Lead a beneficiat Lieberman, care cere în mod constant acţiuni militare decise împotriva Hamas.

"Publicului îi plac liderii activişti cu abordare militantă. Discuţiile despre pace sunt demodate acum", afirmă Arian.

În perioada tumultuoasă în care la conducerea guvernului s-a aflat Olmert, Israelul şi palestinienii nu au reuşit să realizeze progrese în procesul de pace, în pofida eforturilor intense coordonate de ministrul de Externe, Tzipi Livni, actual lider al partidului Kadima.

Lipsa unor progrese concrete, consolidarea poziţiei mişcării radicale islamiste Hamas şi poziţia slabă a principalului partener de dialog palestinian, preşedintele Mahmoud Abbas au contribuit la trecerea în plan secund a procesului de pace.

Simţind pulsul opiniei publice, atât Livni, cât şi Barak au adoptat un discurs dur şi şi-au subliniat hotărârea de a asigura protecţia Israelului.

"Operaţiunea din Gaza s-a încheiat, dar lupta nu este terminată. Trebuie să continuăm să-i atacăm pe extremişti şi să discutăm cu moderaţii din lumea arabă", afirmă Livni pe site-ul Kadima.

Barak, cel mai decorat militar israelian, a condus negocieri intense cu partea palestiniană în perioada în care a fost prim-ministru, în 2000. Însă în cursul unei întâlniri cu alegătorii rusofoni, el a citat o declaraţie folosită de Vladimir Putin în prima sa campanie pentru alegerile prezidenţiale, când s-a angajat să-i atace pe "teroriştii" ceceni indiferent unde se ascund aceştia.

"Alegerile sunt o extensie a războiului din Gaza; reflectă actuala situaţie, iar discuţiile despre pace reprezintă un inconvenient pentru candidaţi", apreciază Arian.

Fostul ambasador israelian în Statele Unite Danny Ayalon, prezent pe listele Israel Beitenu, declară că publicul se simte mai în siguranţă cu forţele de dreapta. "După războiul din Gaza şi războiul din 2006 împotriva Hezbollah, o mare parte a publicului îşi plasează încrederea în partidele de dreapta", a afirmat el. "Trăim într-o zonă care este încă o junglă, unde cei slabi nu pot supravieţui", a adăugat el.

Ron Pundak, directorul Centrului Peres pentru Pace, a apreciat că israelienii se simt ameninţaţi pe toate fronturile. "Publicul israelian este impregnat de o paranoia (...) şi un sentiment că suntem ameninţaţi în mod constant din toate părţile", afirmă Pundak, unul dintre artizanii acordurilor de pace de la Oslo din 1993.