Drepturile femeilor din Afganistan, ameninţate după retragerea trupelor NATO

"Nu vrem să cedăm nimic din ceea ce am obţinut în aceşti zece sau 11 ani", rezumă o afgană, Mahbouba Seraj, exilată timp de mai mulţi ani în Statele Unite şi care a fondat un institut, anul acesta, Organization for Research in Peace and Solidarity.

"Nu există cale de întoarcere, iar în acest sens lansăm un apel către comunitatea internaţională", subliniază această activistă care, împreună cu afgana Hasina Safi, directoarea Centrului pentru Educarea Femeilor din Afganistan, tocmai au încheiat un turneu de o săptămână la Washington, sponsorizat de către Amnesty International (AI) şi Centrul Wilson.

La fel ca cele două activiste, care au fost primite la Casa Albă, Departamentul de Stat şi Pentagon, şi alte specialiste în situaţia din Afganistan au lansat semne de alarmă cu privire la consecinţele retragerii NATO la sfârşitul lui 2014, exprimându-şi temerea că Guvernul prooccidental al preşedintelui Hamid Karzai, lipsit de resurse financiare, militare şi umane ar putea să fie înlăturat de la putere la prima ofensivă a insurgenţilor talibani, îndepărtaţi de la putere în urmă cu 11 ani.

Aceşti islamişti extremişti fac prea puţin caz pentru drepturile elementare ale femeilor, mergând până la a le interzice şcolarizarea şi dreptul la muncă.

Însă începând din 2001 "s-au înegistrat numeroase progrese, şi anume fetele au mers la şcoală, femeile sunt (prezente) Guvern şi Parlament, fac parte din societatea civilă, organizaţii guvernamentale şi organizaţii nonguvernamentale (ONG)", enumeră Hasina Safi.

Femeile afgane au "devenit conştiente de valoarea educaţiei şi de ceea ce înseamnă să fie actriţe în dezvoltarea ţării", şi-a exprimat ea satisfacţia.

Citeşte şi: Retragerea trupelor NATO din Afganistan ar putea genera haos, avertizează International Crisis Group

"Cauza femeilor afgane este, în prezent, foarte fragilizată şi este necesar să se acţioneze astfel încât să nu se prăbuşească", avertizează, în schimb, Mahbouba Seraj.

Infracţiuni comise împotriva femeilor sunt raportate lunar în Afganistan, în special în cadrul unor campanii. Potivit ONG-ului britanic Oxfam, 87% dintre afgane afirmă că au fost supuse unor violenţe de natură fizică, sexuală, psihologică sau unei căsătorii împotriva voinţei.

O înregistrare video care a surprins executarea Najibei, în vârstă de 22 de ani, suspectată de adulter, omorâtă cu aproximativ zece focuri de armă în faţa a peste 100 de bărbaţi adunaţi să asiste la uciderea ei într-un mic sat de provincie, Parwan, la nord de Kabul, a provocat o emoţie puternică la nivelul comunităţii internaţionale, în iulie.

În septembrie, o adolescentă, Sabera, în vârstă de 16 ani, a fost biciuită pentru o pretinsă legătură cu un tânăr, în provincia Ghazni, în sudul ţării.

"Ne supun acestui tip de lucruri pentru ca să nu mergem mai departe. Acestea sunt provocările noastre cotidiene", subliniază Safi, care afirmă că se teme de tot ceea ce este mai rău pentru afgane, după retragerea trupelor străine.

Cele două activiste au insistat, astfel, pe lângă oficiali americani, pentru ca, de exemplu, drepturile femeii care figurează în tratatele internaţionale să fie protejate de către Constituţia afgană.

Membre din cadrul societăţii civile afgane acuză frecvent Guvernul Karzai de duplicitate. În opinia acestora, Kabulul ar susţine, în mod oficial, cauza femeilor cu scopul de a primi în continuare ajutor internaţional, însă ei ar asculta de fapt de de islamiştii extremişti din Afganistan.

Preşedintele afgan a susţinut Consiliul liderilor ulema, cea mai importantă autoritate religioasă, în martie, când acesta a apreciat că "femeia (este) a doua" după bărbat.

Citeşte şi: Ungureanu: Confirm că România poate fi oricând o posibilă ţintă a unor acţiuni teroriste. Trebuie să fim pregătiţi

Citeşte şi: ONU: Numărul persoanelor care suferă de foamete a scăzut la aproximativ 870 de milioane

Citeşte şi: SUA şi Israelul iau în calcul lansarea unor raiduri punctuale contra instalaţiilor nucleare iraniene