DW: Documente FinCEN generează suspiciuni despre firme care au legături cu familia lui Recep Erdogan

Mai multe companii turce, inclusiv unele care au legături cu familia preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, apar în documentele FinCEN despre activităţi financiare suspecte, informează Deutsche Welle.

Printre companiile menţionate în documentele care provin de la Reţeaua de combatere a infracţiunilor financiare (FinCEN), o entitate din cadrul Departamentului american al Trezoreriei, figurează Aktif Yatirim Bankasi (Aktif Bank).

Grupul bancar este suspectat de activităţi de spălare de bani şi conexiuni cu o reţea care are legătură cu firma germană de servicii financiare Wirecard, implicată recent într-un scandal, cu persoane dubioase din industria filmelor pentru adulţi şi cu tranzacţii suspecte în Afganistan, notează DW.

Aktif Bank este parte a grupului Calik Holding, care are aproximativ 30 de firme. Grupul Calik, unul dintre cele mai mari din Turcia, are legături strânse cu Administraţia de la Ankara. Unele tranzacţii suspecte raportate prin documentele FinCen au fost efectuate în perioada în care Berat Albayrak era directorul Calik Holding. Berat Albayrak este ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi în prezent deţine funcţia de ministru de Finanţe.

Unul dintre clienţii Aktif Bank a fost compania germană de servicii financiare Wirecard, implicată într-un scandal privind fraude. De asemenea, există suspiciuni asupra a numeroase tranzacţii facilitate de Aktif Bank spre conturi din Afganistan.

Aktif Bank a refuzat să comenteze direct acuzaţiile, dar a subliniat că raportările privind tranzacţii suspecte nu înseamnă neapărat că au fost comise ilegalităţi.

Dosarele FinCEN (FinCEN Files) conţin 2.657 de documente dezvăluite, dintre care 2.100 se referă la informaţii despre activităţi suspecte. Rapoartele privind activităţi financiare suspecte au fost transmise site-ului BuzzFeed şi distribuite Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ). Datele se referă la tranzacţii financiare suspecte facilitate în perioada 1999-2017 de numeroase bănci multinaţionale, în valoare de peste 2.000 de miliarde de dolari.

Rapoartele despre activităţi financiare suspecte nu sunt dovezi ale unor infracţiuni confirmate, băncile le trimit autorităţilor dacă suspectează activităţi incorecte ale clienţilor.