Economia şi piaţa muncii din Germania, influenţate serios de epidemia de coronavirus

Epidemia de coronavirus, care a explodat în ultimele două săptămâni în Germania şi care o plasează pe aceasta pe locul 3 în Europa şi 5 în lume la numărul total de îmbolnăviri cu virusul SARS CoV-2 (aproape 34.000 de cazuri), are efecte tot mai mari atât asupra mediului de afaceri german, dar mai ales asupra angajaţilor. Scenarii pesimiste pun cea mai puternică economie europeană într-o situaţie dificilă, care ar putea duce la pierderi de sute de miliarde de euro. În acelaşi timp, piaţa muncii din Germania va fi afectată de diminuarea sau suspendarea temporară a locurilor de muncă, ceea ce impune obligaţii companiilor germane să adopte reducerea programului de muncă al angajaţilor sau, în cel mai nefericit caz, chiar să fie nevoite să sporească numărul şomerilor.La toate aceste probleme, Guvernul federal german a venit deja cu măsuri de contrabalansare, atât în vederea menţinerii economiei pe cât posibil la nivelul actual, cât şi pentru protejarea acelor angajaţi, care se vor confrunta mai mult ca sigur cu diminuarea veniturilor sau chiar şi-ar putea pierde locul de muncă.

Economia Germaniei pare că se cutremură

Criza generată de evoluţia exponenţială din ultima perioadă a epidemiei de coronavirus în Germania face ca cea mai puternică economie din zona Euro să fie serios afectată. Potrivit unui studiu al specialiştilor în economie de la Ifo-Institut din München, dat publicităţii pe 22 martie, „Coronavirusul va determina economia Germaniei să piardă sute de miliarde de Euro în producţie, va stimula munca de scurtă durată şi şomajul şi va pune o presiune semnificativă pe bugetul de stat.” Mai mult, preşedintele acestui institut, Clemens Fuest, a apreciat că „Se estimează ca aceste costuri să depăşească tot ceea ce este cunoscut în Germania de la crizele economice sau dezastrele naturale din ultimele decenii.”

Studiul economiştilor germani prezintă o „estimare a costurilor (pierderilor)” detaliată în situaţia întreruperii parţiale pentru una, două sau trei luni a activităţii economice generată de evoluţia epidemiei de coronavirus, valabilă pentru două scenarii: un scenariu mediu care corespunde unei reporniri imediate a producţiei şi unul maximal, în care recuperarea va fi întârziată. Astfel, dacă în cel mai favorabil caz, la o întrerupere de o lună a producţiei cu reluarea imediată a activităţii economice ar putea fi înregistrate pierderi în valoare de 152 mld. Euro la toate nivelurile, în cea mai grea situaţie, la o întrerupere a activităţii economice timp de trei luni şi o întârziere a recuperărilor ulterioare, se aşteaptă o pierdere de aproximativ 729 mld. Euro. Toate aceste scenarii, raportate la o producţie economică curentă de puţin peste 3400 mld. Euro, rata de creştere a performanţei economice germane se va situa într-o zonă negativă, undeva între minus 4,3 şi minus 20,6 puncte procentuale. Privind aceste cifre, potrivit estimărilor specialiştilor institutului, această criză ar putea costa pe fiecare cetăţean german aproximativ 9.000 Euro.

Plecând de la aceste estimări, obiectivul principal al conducerii de la Berlin ar trebui să fie scurtarea închiderii parţiale a economiei, fără însă a afecta lupta împotriva epidemiei Covid-19. Sunt necesare strategii care să combine reluarea activităţii de producţie cu continuarea luptei împotriva coronavirusului. De altfel, mesajul final al analizei lui Fuest şi al colegilor acestuia este foarte clar: „O importanţă deosebită pentru deciziile politice o are întrebarea, ce costuri generează o prelungire a opririi (nn. producţiei).”

Este adevărat însă, că factorii de decizie din Germania nu au totul sub control în lupta cu temutul virus SARS CoV-2. Dacă cetăţenii germani, spre exemplu, nu ar respecta măsurile de „distanţare socială” impuse de Guvernul federal şi administraţiile locale pentru limitarea existenţei contactelor între persoane şi în acest fel ar promova răspândirea virusului, multe companii, instituţii şi locuri publice ar trebui să rămână închise pentru o perioadă îndelungată, ceea ce ar genera costuri suplimentare pentru bugetul federal şi implicit o diminuare a nivelului de trai al populaţiei. În acest fel, ajutorul financiar de 550 mld. Euro promis de Guvernul federal pentru companiile germane ar putea fi insuficient pentru redresarea situaţiei economice a acestora şi ar necesita alocarea de fonduri suplimentare, care pot fi asigurate doar prin contractarea unor împrumuturi.

În acelaşi timp, există şi alte elemente pe care nici politicul german şi nici populaţia nu le pot influenţa. Este cunoscut faptul că Germania este o naţiune bazată pe export (exporturile reprezintă aproximativ 50% din valoarea adăugată) şi astfel Berlinul este puternic influenţat de deciziile care se iau în diferite capitale europene, precum Londra, Paris sau Roma sau chiar la Washington, Beijing şi Tokio, toate acestea puternic afectate în această perioadă de epidemia de coronavirus, a cărei amploare şi durată nu poate fi estimată nici de către cei mai buni specialişti.

Piaţa muncii din Germania ar putea suferi, de asemenea, o cădere serioasă

În ultima perioadă, cercetătorii pieţei muncii din Germania au încercat să prezinte impactul pe care îl va avea întreruperea parţială a activităţii economice asupra forţei de muncă. Concluzia unanimă a fost că perspectivele pentru angajaţii germani sunt destul de sumbre.

Astfel, potrivit studiului prezentat, Ifo-Institut estimează o pierdere de până la 1,8 milioane de locuri de muncă supuse contribuţiilor de asigurări sociale (echivalentul a 1,35 milioane de locuri de muncă cu normă întreagă). De asemenea, peste 6 milioane de angajaţi ar putea să fie afectaţi de reducerea timpului de muncă. În cel mai nefericit caz, economiştii Ifo presupun o repetare a recesiunii economice din 2009, când PIB-ul Germaniei a scăzut pe timpul crizei economice cu aproape 6 procente.

Ceva mai pesimişti se arată economiştii Institutului pentru economia mondială – IfW (Institut für Weltwirtschaft) din Kiel, care au prezentat două scenarii, potrivit cărora se aşteaptă chiar la o prăbuşire între 4,5% şi aproape 9% a PIB-ului german, dacă repunerea în funcţiune a economiei nu ar începe până în august. Astfel, în scenariul optimist aceştia consideră că va avea loc o „blocare” a economiei germane până la sfârşitul lui aprilie, măsurile de amortizare se vor diminua treptat începând cu luna mai şi pierderile de producţie legate de coronavirus vor dispărea în şase luni. Scenariul pesimist stipulează că recuperarea va începe abia în luna august, iar producţia din diferitele sectoare nu va reveni la nivelul dinainte de epidemia coronavirusului decât la începutul anului viitor. Referitor la aceste aspecte, preşedintele IfW, Gabriel Felbermayr a afirmat (24 martie) că "Criza Corona este un şoc destul de puternic, mulţi oameni nu pot acum lucra sau nu pot face afaceri, deoarece statul a impus carantină. O lună de aşteptare înseamnă a douăsprezecea parte din deficitul de producţie pentru economia germană. ... În primul rând, criza Corona este cu siguranţă un mare şoc care va schimba comportamentul oamenilor, îl va schimba pentru totdeauna."

În aceeaşi ordine de idei, Institutul de cercetare a pieţei muncii şi profesiei – IAB (Institut für Arbeitsmarkt- und Berufsforschung) din Nürenberg are o imagine sumbră asupra pieţei muncii din Germania, pe care o consideră deja sub presiune. Astfel, criza generată de răspândirea virusului SARS CoV-2 va determina o creştere a şomajului în acest an, care se va ridica la aproximativ 2,36 milioane de şomeri, cu 90.000 mai mult decât în 2019. De asemenea, numărul de persoane ocupate va stagna undeva la puţin peste 45 de milioane, cu un declin temporar de aproximativ 300.000 de persoane. Aceste cifre au la bază un scenariu care presupune că o parte a activităţii economice va fi redusă timp de şase săptămâni şi apoi va reveni la normalitate pe o perioadă la fel de lungă. Pornind de la aceste considerente, IAB anticipează o scădere reală a PIB de două procente, cu o micşorare temporară a acestuia chiar către 6%.

Într-un alt scenariu, cercetătorii IAB iau în calcul o încetare a activităţii economice de două luni şi jumătate cu o normalizare întârziată a acesteia până la sfârşitul anului. În acest caz numărul şomerilor ar putea depăşi temporar cifra de 3 milioane şi o scădere a PIB de aproximativ 4,7 procente. În tot cazul, cercetătorii sunt de părere că aceste aspecte nu vor genera o criză globală sistemică sau un şomaj pe termen lung.

Răspândirea coronavirusului prezintă provocări majore pentru economie şi piaţa forţei de muncă din Germania. În acest sens, pentru a sprijini angajaţii şi companiile, Bundestag-ul a decis, printre altele, să faciliteze accesul la beneficiile timpului de muncă redus. Astfel, angajatorilor li se vor rambursa integral contribuţiile de asigurare socială pe care trebuie să le plătească pentru angajaţii care prestează munca cu timp de lucru redus, iar angajaţii afectaţi primesc 60% din ultimul salariu sau 67% cei care au copii.

Guvernul german se aşteaptă la un număr record de 2,35 milioane de angajaţi cu timp de muncă redus în acest an, pentru care va acorda beneficiile prezentate. Suplimentar, în afara celor 550 mld. Euro destinaţi companiilor germane, Berlinul are prevăzut, printre altele, şi un fond pentru situaţii deosebite pentru microîntreprinderi şi angajaţii independenţi. Totodată, mediul de afaceri german aşteaptă în următoarea perioadă şi alte reglementări, care să vină în sprijinul economiei germane, dar şi al pieţei muncii.

Guvernul federal s-a gândit să sprijine şi chiriaşii germani

În Germania o mare parte a populaţiei are încheiat un contract de închiriere a unei locuinţe sau a unui spaţiu comercial. Datorită efectelor crizei generate de coronavirus, este de aşteptat ca sute de mii de chiriaşi sau chiar milioane să accepte în perioada următoare pierderi substanţiale de venituri. Pe lângă cei care au statutul de angajaţi, persoanele cu afaceri independente sau meserii liberale, dar şi lucrătorii ocazionali (ex. lucrătorii din industria de catering), îşi vor pierde baza economică. În acelaşi timp, costurile cu locuinţa în oraşele mari reprezintă între 30-40% din veniturile lunare ale unei gospodării şi mulţi dintre cei amintiţi s-ar putea confrunta cu ameninţarea rezilierii contractelor de închiriere şi, implicit, pierderea locuinţei după numai două luni de neplată a chiriei.

De obicei, chiriaşii care nu plătesc două luni la rând pot fi afectaţi de rezilierea contractelor de închiriere fără o notificare prealabilă. „Vrem să schimbăm asta şi să lucrăm pentru a ne asigura că nimeni nu îşi va pierde casa”, a spus un purtător de cuvânt al Ministerului federal al justiţiei. De asemenea, expertul juridic al grupului parlamentar SPD, Johannes Fechner, a declarat că "Proprietarii nu suferă pierderi, deoarece chiriile trebuie plătite ulterior".

În acest sens, Cabinetul de la Berlin a elaborat un proiect de lege, care îi protejează pe chiriaşi de o posibilă reziliere a contractelor de închiriere până la sfârşitul lunii iunie 2020, chiar şi în situaţia în care nu şi-ar plăti integral chiriile. Proiectul nu prevede însă nicio reglementare pentru riscul de neplată al contribuţiilor de către proprietari.

„Pachetul de salvare” cuprinde, de asemenea, o modificare legislativă cu urmări importante pentru ambele părţi: chiriaşi şi proprietari. Această modificare îi avantajează pe chiriaşi, care pot reduce parţial sau chiar integral plata către proprietari, fără ca să-i permită proprietarului să rezilieze contractul, atât pentru locuinţe, cât şi pentru spaţii comerciale. Totuşi, chiriaşii vor trebui să demonstreze că au dificultăţi pentru plata chiriei generate de criza Covid-19 (micşorarea veniturilor sau neperformanţa micii afaceri). Este drept că acest proiect aprobat de Guvern, care prevede totodată obligaţia chiriaşilor de a-şi plăti restanţele acumulate în cele trei luni de exceptare în termen de 2 ani (până la 3 iunie 2022), nu a fost încă votat în Bundestag.

Mai mult, Partidul liberal (FDP) propune introducerea unei alocaţii speciale pentru locuinţe pentru persoanele care au dovedit că au pierderi masive de venituri şi au nevoie de această susţinere, după cum a precizat Daniel Föst, purtătorul de cuvânt al politicii pentru locuinţe al grupului parlamentar FDP. Cuantumul alocaţiei speciale pentru locuinţe ar trebui să fie stabilit în raport cu pierderea suferită din venit, precum şi în funcţie de valoarea chiriei.

Concluzia este că legea propusă îndeamnă proprietarii să accepte amânarea plăţilor chiriei, dar nu trebuie să fie de acord cu pierderea beneficiilor. Referitor la acest aspect, preşedintele Asociaţiei federale a proprietarilor liberi de imobiliare şi locuinţe (BFW), Andreas Ibel, reacţionează pozitiv şi precizează că „Decizia Cabinetului în ceea ce priveşte moratoriul privind rezilierea arată un simţ al proporţiei şi responsabilităţii pentru chiriaşi şi proprietari. Astfel, noi vom putea să garantăm în comun, că niciunul din cei afectaţi nu-şi va pierde locuinţa, dar nici proprietarii nu vor ajunge să aibă probleme existenţiale.” Este însă imperios necesar ca o asemenea măsură să fie corelată cu existenţa unui sprijin financiar din partea autorităţilor federale. În caz contrar, există riscul ca proprietarii de locuinţe şi spaţii comerciale să piardă venituri într-o perioadă scurtă de timp şi să fie nevoiţi chiar să renunţe la întreaga afacere.

Există totuşi şi temeri în rândul economiştilor germani (Institutul de cercetări economice, Köln – IW), care cred că unii chiriaşi „ar profita” de întârzierea efectuării plăţilor şi s-ar baza pe „imaginea proprietarului bogat, care poate face faţă cu uşurinţă amânării chiriilor”. Acest lucru este contrazis însă de statistici, care arată că 22% dintr-un total de 3,9 milioane de proprietari au venituri sub media populaţiei, iar aproximativ 57% din aceştia închiriază doar o locuinţă.

*  *  *

Măsurile curajoase adoptate în ultimele zile de Guvernul federal german pentru sprijinirea sectorului economic în faţa haosului creat de pandemia de coronavirus, care nu se limitează numai la alocarea a 550 mld. Euro pentru companiile afectate, dar asigură şi garanţii pentru contractarea de împrumuturi suplimentare, în caz de necesitate, precum şi alte măsuri de protejare a populaţiei, constituie un exemplu de abordare a situaţiei de către liderii unei naţiuni. Este drept că vorbim aici de cea mai puternică economie a zonei Euro şi una dintre cele mai dezvoltate din lume, care îşi poate permite să deţină un excedent bugetar, dar şi de o naţiune care a dovedit în repetate rânduri că este în stare să învingă orice impediment apărut în cale şi să „renască din cenuşă”. Poate că modul în care Germania a înţeles pericolul creat de epidemia de coronavirus a făcut ca dintre ţările cu cel mai înalt grad de îmbolnăvire aceasta să aibă cel mai mic procent de mortalitate, doar 0,5% (nn. 25 martie), faţă de 10% cât este în Italia sau 7% în Spania. Acesta este un aspect care i-a pus pe gânduri pe mulţi analişti din întreaga lume şi a generat multe semne de întrebare.

Sursă foto: Mediafax

Articolul este scris de Sorin Negoiţă, colaborator şi autor la Monitorul Apărării şi Securităţii