Efectul neaşteaptat al coronavirusului şi al războiul comercial: se scumpesc verighetele

La BNR, preţul aurului a atins în luna ianuarie a acestui an patru maxime istorice, urcând la peste 220 de lei gramul. Preţul a depăşit 200 de lei gramul la începutul lunii august 2019 şi nu a mai coborât sub acest nivel, deşi la începutul anului trecut se situa la doar 169 de lei gramul.

Pe piaţa internaţională tendinţa de creştere este constantă, din 2016.

În aceste condiţii, nu este greu de anticipat o creştere a preţului aurului, fie în bijuterii fie în monede sau lingouri, pentru investiţii. Sau consumatorii vor prefera bijuteriile care conţin o cantitate mai redusă de metal preţios, vestitele 14 sau 9 carate, în locul celor de 18 sau 24 de carate.

Piaţa aurului este mai puţin volatilă şi reacţionează mai lent la variaţiile de preţ, dar le resimte. „Consumatorii au nevoie de o oarecare perioadă de timp până se familiarizează, până înţeleg noul preţ. Şi au la dispoziţie un anumit buget pentru achiziţionare de obiecte din metale preţioase. Acel buget este atunci cheltuit pentru obiecte care conţin mai puţin aur, deci mai uşoare sau obiecte cu un conţinut de aur pur mai mic decât cel obişnuit. Şi anume, concret, în loc de 14 carate sau corect spus 585, probabil că se vor vinde în viitor obiecte din 375 cu conţinut de aur pur, deci de 9 carate”, spune Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România. Adică bijutierii vor reduce cantitatea de aur din produse, pentru a meţine preţul acestora.

Totuşi, creşterea preţurilor va fi resimţită de aurul fin – lingouri sau monede – destinat investiţiilor, precum şi de aurul granule – materie primă pentru bijutieri, vândut de comercianţi en-gros. În decembrie 2019 BNR lansa în circuitul numismatic o monedă de aur cu o greutate de 6,452 de grame, cu valoare nominală de 100 de lei, pentru care doritorii trebuiau să plătească 1.945 de lei. Pentru comparaţie, o monedă de aur lansată în aprilie 2018, cu aceeaşi greutate era vândută de banca naţională cu 1.695,00 lei.

Piaţa bijuteriilor reacţionează lent. „E foarte diferit. Fiindcă în obiectele care sunt vândute avem puţin peste jumătate aur, restul sunt, şi în mod legal este acest lucru, restul materialelor nu sunt scumpe, sunt cupru, argint, zinc şi aşa mai departe. Şi la preţ mai sunt alte, deci ceea ce este componenta preţului sunt şi alte aspect precum manoperă, care nu creşte că şi aurul şi după aceea marjele, care se adaugă. Creşterea preţului nu se reflectă direct în preţul de vânzare. Şi în funcţie de cum sunt organizate firmele, creşterea de preţ poate fi imediată, este vorba şi de competiţia din piaţă sau poate să dureze şi chiar două luni de zile, până se reflectă în toate preţurile. Încă o chestiune, aprovizionarea producătorilor se face, pe de o parte, din piaţă, deci din casele de amanet cărora le rămâne ceva material care nu mai este ridicat. Asta este o sursă ce devine din ce în ce mai puţină. A două sursă sunt acei comercianţi cu metale preţioase, deci care vând lingouri sau granule şi după aceea banca care vinde numai monezi sau lingouri”, spune Karl Heinz.

Şi Horatiu Vasilescu, director executiv la Teilor Fine Jewellery, retailer de bijuterii, vorbeşte de menţinerea nivelului vânzărilor, dar şi de o anumită rafinare a consumatorului. „Ca o abordare generală am putea spune că din punct de vedere valoric vânzările de bijuterii nu ar trebui să scada, ci doar modelul sau tipul bijuteriilor ar putea suferi modificari. În orice caz, piata este deja orientată către bijuterii care spun ceva, dincole de greutatea pe care o au. Proporţiile din construcţia preţului bijuteriilor sunt de multă vreme schimbate şi cumpărătorii sunt atraşi mai degrabă să achiziţioneze o bijuterie de la un brand de bijuterii cunoscut... Vremurile în care achiziţiile se rezumau la a cumpara ”x” grame de aur aproape că au dispărut sau poate au ramas la nivelul celor care cumpară de pe piaţa neagră”.

Despre impactul pieţei negre vorbeşte şi Karl Heinz. „Problema pieţei bijuteriilor aici în România este cu totul alta decât preţul metalului preţios, este cadrul legislativ care este extrem de vitreg pentru o activitate predictibilă în acest domeniu. Piaţa neagră are o cota nemaiîntâlnită, datorită unor acte normative care au intrat în 2018 în vigoare şi care au bulversat toată această piaţă şi a avantajat piaţă subterană. Eu am impresia că cei care au atribuţiuni de reglementare în acest domeniu sau chiar iniţiatorii reali, fie că au interes de grup, fie că au cotă parte”.

Bijutierii trebuie să marcheze obligatoriu obiectele produse, la ANPC, în timp ce piaţa neagră nu este nici urmărită, nici impozitată. Karl Heinz vorbeşte de cazul unui vânzător care aducea bijuterii din Turcia, căruia i-a fost confiscată evidenţa sumelor pe care le avea de încasat de la cei ce au cumpărat „în rate”. „Şi, ţineţi-va bine, a avut de încasat contravaloarea de 80.000 de euro. În zona respectivă niciun operator legal nu are această cifră de afaceri. Numai că acel carneţel nu a interesat pe nimeni. Asta este un caz şi nu există instituţie în ţară asta unde nu se perindă sacoşa”, spune Heinz.

Românii cumpără lunar în medie 400 de kilograme de aur, în diverse forme, spune Heinz, valoarea totală a pieţei fiind undeva peste 200 de milioane de euro. Sunt peste 200 de companii care produc bijuterii din aur şi aproximativ 500 de bijutieri care practică meseria în stil clasic. „Numărul bijutierilor care practică meseria în stil clasic, manual, a scăzut în ultimii ani. Industria se luptă cu un deficit mare de personal calificat din cauza reglementărilor legale total nepotrivite pentru o dezvoltare predictibilă“, a declarat recent preşedintele patronatului pentru Ziarul Financiar.

Este vorba de o ordonanţă de urgenţă din 2018, privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România. În urma OUG 10/2018 ANPC are rol de reglementator al pieţei, controlor şi prestator de servicii - marcarea obiectelor din aur, expertiză şi proba titlurilor. Intrarea în vigoare a actului normativ a avut ca efect şi creşterea pieţei nefiscalizate din domeniu, care a ajuns la 75% din totalul vânzărilor de bijuterii, a adăugat preşedintele patronatului.

Karl Heinz spune că pentru a opri vânzarea de bijuterii din aur pe piaţa neagră trebuie interzis comerţul ambulant cu metale şi pietre preţioase şi trebuiesc introduse etichete cu hologramă. „Este simplu să oprim vânzarea bijuteriilor nefiscalizate. Trebuie interzis comerţul ambulant cu metale şi pietre preţioase şi introducerea etichetelor cu hologramă, asta ar rezolva problema în întregime. Putem ajuta această industrie să se dezvolte printr-un cadru legislativ care să ţină cont de realităţile acestei pieţe, care să elimine birocraţia monstruoasă din domeniu şi care să oblige la un minim nivel de calificare pentru toţi operatorii din domeniu.“