Preşedinţia ungară a UE, sub sloganul „o Europă puternică”, va fi marcată de lansarea unor negocieri delicate pe teme bugetului multianual al UE şi pe tema integrării romilor.
Preluarea preşedinţiei UE intervine într-un moment delicat, după ce OSCE, Germania şi Luxemburg au exprimat preocupare în legătură cu noua lege a presei adoptată recent de Budapesta.
„Noi, ungurii, suntem foarte buni în gestionarea crizelor”, dădea asigurări de curând premierul Viktor Orban, cu ocazia vizitei la Budapesta a preşedintelui UE, Herman Van Rompuy.
Preşedinţia ungară riscă să fie supusă unui test în ianuarie, în contextul în care Spania şi Portugalia vor reveni pe pieţele financiare pentru a găsi modalităţi de finanţare a datoriilor. Dacă intervenţia UE va fi inevitabilă, cum s-a întâmplat în cazurile Greciei şi Irlandei, preşedinţia ungară va fi ajutată de Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, „autoritatea competentă pentru astfel de decizii”, conform unui diplomat ungar.
Preşedinţia ungară va fi marcată şi de lansarea negocierilor delicate pe tema bugetului multianual al UE. Marea Britanie va încerca să ajungă la un acord cu Franţa şi Germania pentru îngheţarea bugetului până în 2020. Ţările est-europene se tem că această măsură ar putea conduce la reducerea fondurilor destinate regiunilor defavorizate.
O altă sursă de polemici o reprezintă extinderea Spaţiului Schengen. România şi Bulgaria, susţinute de Ungaria, speră să adere la Schengen în martie 2011, dar Franţa şi Germania par să blocheze aderarea, considerând că este prematură.
La Budapesta va avea loc în mai a doua reuniune a Parteneriatului Estic, care vizează consolidarea relaţiilor cu foste republici sovietice precum Ucraina, R.Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Georgia şi Belarus. La acest capitol, Ungaria a anunţat că doreşte să înregistreze „progrese la nivel conceptual şi concret”.
În timpul preşedinţiei UE, Budapesta doreşte să avanseze şi în legătură cu aderarea Croaţiei la UE.
Integrarea romilor la nivel european figurează printre priorităţile Ungariei. Subiectul este foarte controversat la Bruxelles, după expulzările din Franţa, dar şi în Ungaria, după o serie de atacuri comise în ultimii ani.