Elveţia: Controalele de identitate la frontieră continuă

Pe drumul înzăpezit situat la patru kilometri de frontieră cu Germania, cei trei vameşi elveţieni, îmbrăcaţi cu noile lor uniforme "albastre Schengen", opresc sistematic maşinile care care se apropie de barieră.

Caporalul Heinz Meister, aşezat în mijlocul drumului, opreşte vehiculele şi, după o scurtă inspecţie vizuală, le permite să treacă sau le cere să se îndrepte către o parcare unde aşteaptă colegii săi.

"Am început cu patrule mobile în 2001, dar ne-am intensificat controalele în ultimele luni, pentru a fi pregătiţi" de intrarea în spaţiul Schengen, afirmă Hans Arzethauser, purtător de cuvânt al grănicerilor.

Aderând la Schengen, Elveţia a abolit controlul actelor de identitate la cei 1.888 de kilometri de graniţă comună cu UE, un pas important pentru o ţară a cărei doctrină rămâne neutralitatea.

"Nu mai avem dreptul să efectăm controale sistematice la frontiere, dar controlul mărfurilor persistă", subliniază Arzethauser, în timp ce colegii săi inspectează actele de identitate şi permisele de conducere ale şoferilor opriţi.

Dacă cele aproximativ 8.000 de persoane care tranzitează zilnic frontiera în regiunea Zurzach nu se mai supun controalelor de identitate, ele trebuie totuşi să-şi declare mărfurile, Elveţia fiind foarte restrictivă în ceea ce priveşte importurile de produse agricole cum ar fi vinul sau carnea, mult mai ieftine de cealaltă parte a graniţei.

Aderarea la zona Schengen "este un real progres pentru munca noastră", afirmă Arzethauser, care lucrează de 33 de ani în corpul grănicerilor.

Progresul este evident în materie de luptă împotriva furturilor, cu atât mai mult cu cât Elveţia şi-a legat baza sa de date la sistemul electronic de căutare SIS (sistemul informatic Schengen) al UE.

"Înainte, Elveţia era considerată o insulă" de către criminali, autorităţile elveţiene neputând să acceseze fişierele persoanelor căutate de poliţie în spaţiul comunitar, adaugă purtătorul de cuvânt.

"Acest nou sistem ne aduce un beneficiu în materie de securitate şi ne permite identificarea persoanelor căutate de justiţie, a vehiculelor sau a obiectelor furate şi căutarea cererilor de azil", mai spune el.

În Confederaţie este aplicabilă reglementarea de la Dublin prin care se determină statul membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate pe teritoriul său, evitând astfel situaţia în care un solicitant de azil îşi prezintă simultan cererile în mai multe state din UE.

"Activitatea noastră devine mult mai interesantă, pentru că putem să cooperăm şi cu poliţia din străinătate şi noi suntem mai flexibili în munca noastră", este de părere adjunctul Martial Benz, într-o pauză dintre două controale de identitate.

De fapt, Schengen a dus la ieşirea Elveţiei din izolarea la care o condamnă statutul său de neutralitate, grănicerii elveţieni putând de acum să participe la misiuni ale Frontex, agenţia europeană care coordonează supravegherea graniţelor externe ale UE.

Aderarea la Schengen ar putea totuşi să fie pusă în discuţie la 8 februarie, în urma unui vot popular asupra deschiderii pieţei muncii pentru români şi bulgari, în cadrul continuării şi extinderii acordurilor de liberă circulaţie.

În cazul unei respingeri, acest fapt ar ridica "o problemă majoră şi ar urma să întrerupem prezenţa Elveţiei în Schengen", a avertizat Bruxelles-ul.

Citeşte şi:

Elveţia aderă oficial la spaţiul Schengen