Elveţia, la răscruce: Neutralitatea de 500 de ani, pusă sub semnul întrebării de ameninţarea rusă

Unul dintre numeroasele motive este modul în care neutralitatea Elveţiei a afectat vânzările de arme. Altul este o mai bună apărare, iar potenţiala perturbare a politicii este încă un semn al modului în care invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022 schimbă peisajul de securitate al Europei. Atacul neprovocat a determinat Suedia şi Finlanda să renunţe la neutralitate şi să adere la NATO.

Exporturile de arme ale Elveţiei au scăzut anul trecut cu 27% faţă de 2022, la mai puţin de 700 de milioane de franci elveţieni (746 de milioane de euro) - atât din cauza dispoziţiilor stricte privind exporturile de arme, cât şi din cauza efectului unic al încetării de către Qatar a achiziţiilor de sisteme de apărare aeriană legate de găzduirea Cupei Mondiale din 2022.

Berna interzice vânzarea de arme către ţările aflate în război, iar acest lucru a avut un efect de propagare asupra relaţiilor cu alte ţări care doresc să trimită arme Ucrainei care ar putea include componente elveţiene.

Experţii care au elaborat raportul, printre care se numără diplomaţi, înalţi funcţionari şi fostul şef al armatei elveţiene, argumentează că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat fundamental peisajul de securitate al Europei, scrie Politico.

Ei susţin că Elveţia trebuie să-şi revizuiască politica de neutralitate pentru a face faţă noilor ameninţări.

Ce recomandări sunt incluse în raport

Principalele recomandări ale raportului includ: dezvoltarea unei „capacităţi de apărare comune" cu UE şi NATO, ridicarea interdicţiei de reexport a armelor, care a împiedicat alte ţări să trimită arme de fabricaţie elveţiană în Ucraina, consolidarea industriei elveţiene de armament, creşterea cheltuielilor militare la 1% din PIB până în 2030, faţă de 0,76% în prezent şi pregătirea întregii societăţi pentru potenţiale conflicte, nu doar a armatei.

Raportul subliniază că, deşi o invazie a Elveţiei este puţin probabilă, ţara este deja ţinta unui „război hibrid" care include dezinformare, spionaj şi atacuri cibernetice.

În ultimele luni, guvernul elveţian a făcut deja paşi către o cooperare mai strânsă cu NATO şi UE. Ţara a participat la întâlniri cu Agenţia NATO pentru Sprijin şi Achiziţii şi a aprobat participarea la două proiecte de apărare ale UE.

Aceste propuneri au stârnit controverse în Elveţia. Partidele de opoziţie acuză guvernul de a fi numit în comitetul de experţi principalmente susţinători ai NATO şi UE.

Se aşteaptă ca raportul să fie respins în parlamentul elveţian, în special de partidele pacifiste de stânga şi de extrema dreaptă naţionalistă.

Experţii nu au sugerat ca Elveţia să renunţe complet la neutralitate şi să adere la NATO, dar recomandările lor reprezintă o schimbare semnificativă în politica de securitate a ţării.