Elveţia mizează pe "pragmatism" pentru a explica rezultatele referendumului. REACŢIA Angelei Merkel

În timp ce oponenţii textului adoptat duminică cu o majoritate strânsă şi-au exprimat temerile privind consecinţele grave asupra relaţiilor cu UE, autorităţile au reacţionat cu pragmatism şi au anunţat că Guvernul urmează să depună până în toamnă în Parlament un proiect de lege care reia principalele dispoziţii ale textului de la referendum care fac referire la "stoparea imigraţiei în masă".

"Vom acţiona rapid şi în consecinţă", a declarat ministrul Justiţiei, Simonetta Sommaruga, duminică seara, la Berna, în prezenţa tuturor membrilor Guvernului.

După referendumul de duminică, analiştii au reamintit de rezultatele votului din 9 octombrie 1992, când alegătorii au respins prin referendum aderarea la Spaţiul Economic European, ceea ce a reprezentat o lovitură pentru autorităţi, însă, de această dată, Guvernul elveţian refuză să fie la fel de catastrofic ca în urmă cu peste 21 de ani.

Eşecul a fost numit atunci de un ministru "duminica neagră" şi a fost urmat de un deceniu cu dificultăţi pentru economia elveţiană.

Didier Burkhalter, ministrul elveţian de Externe şi preşedinte al Confederaţiei în 2014, a îndemnat însă la prudenţă în comentarea rezultatelor referendumului şi a promis că va aborda problema cu "pragmatism" în capitalele europene, prima discuţie urmând să aibă loc la Berlin peste câteva zile.

El a reamintit că sistemul democraţiei directe din Elveţia le oferă alegătorilor posibilitatea să se pronunţe pe diferite subiecte, fie că sunt de interes naţional, cantonal sau comunal, iar Guvernul trebuie să pună în aplicare decizia cetăţenilor în cea mai bună modalitate pentru ţară, chiar dacă este în favoarea unei alte soluţii.

Pe de altă parte, banca elveţiană UBS a dat luni publicităţii previziunile economice pentru 2014 privind Elveţia, însă acestea nu includ rezultatele referendumului de dumincă.

Astfel, UBS prognozează o rată de creştere de 2,1 la sută pentru Elveţia, aproape de două ori mai mult decât ceea este prevăzut în zona euro, unde creşterea aşteptată este de 1,1 la sută.

De altfel, în 2013 Elveţia a înregistrat o creştere de aproximativ 1,9 la sută, în timp ce în zona euro aceasta a fost negativă, de minus 0,4 la sută.

"Pe termen scurt, nimic nu se va schimba în Elveţia, acordurile de liberă circulaţie sunt încă în vigoare, există un termen de trei ani pentru a pune în aplicare cotele privind imigraţia", a declarat Daniel Kalt, economist-şef la USB.

El a subliniat că, pe termen scurt, rezultatul referendmului nu va avea nicio consecinţă asupra situaţiei economice. "Există totuşi un risc indirect legat de climatul de incertitudine politică din ţară, cel mai probabil investitorii vor ezita să vină în Elveţia", a adăugat el.

În acelaşi timp, cifrele referitoare la şomajul din luna ianuarie care au fost publicate luni arată că rata a rămas neschimbată şi se situează la 3,5 la sută.

În comparaţie, în zona euro rata şomajului este de 12,1 la sută.

Autorităţile elveţiene trebuie să aibă întrevederi cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru "a explica ceea ce a decis poporul şi ce doreşte", a declarat Valentin Vogt, liderul Federaţiei angajatorilor elveţieni.

"Trebuie, de asemenea, să înceapă negocierile cu UE privind libera circulaţie a persoanelor (...) şi să fie găsită o soluţie, cele două părţi trebuie să ajungă la un acord", a adăugat el.

Principala consecinţă a votului de duminică este "riscul unei lungi perioade de incertitudine în legătură cu ceea ce se va întâmpla, dacă va exista sau nu un nou acord cu UE şi care vor fi urmările", a mai afirmat Valentin Vogt.

Cu toate acestea, respingerea de către elveţieni a liberei circulaţii europene a avut consecinţe limitate asupra pieţelor financiare luni dimineaţă, în condiţiile în care moneda elveţiană a fost stabilă, iar Bursa de la Zurich a înregistrat chiar o uşoară creştere.

Pe de altă parte, Elveţia a obţinut o susţinere neaşteptată din partea fostului premier de dreapta francez Francois Fillon, care a apreciat că este "absolut firesc" ca elveţienii să dorească diminuarea numărului de străini de pe teritoriul ţării, care trebuie stabilit în funcţie de capacitatea de integrare. Fostul premier francez a afirmat, de asemenea, că acest model ar trebui preluat şi de Franţa sau de Uniunea Europeană.

Referendumul antiimigraţie din Elveţia, reprezentativ pentru ascensiunea euroscepticismului

Rezultatul referendumului elveţian în favoarea limitării imigraţiei este o sursă de preocupare pentru liderii europeni, fiind reprezentativ pentru ascensiunea partidelor populiste şi naţionaliste înaintea scrutinului europarlamentar din mai.

Rezultatele referendumului au surprins instituţiile europene, care estimau că forţele ostile imigraţiei nu vor câştiga.

Comisia Europeană a reacţionat "cu regret", în timp ce lideri europeni, precum ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, şi ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, au exprimat consternare.

De partea cealaltă, partidele eurosceptice au salutat votul alegătorilor elveţieni. Formaţiunea naţionalistă Frontul Naţional, care conduce în sondaje în Franţa înaintea europarlamentarelor, şi partidul eurosceptic britanic UKIP, condus de Nigel Farage, au salutat o "veste minunată".

"Putem face şi noi ce au făcut elveţienii", a reacţionat liderul partidului extremist PVV, Geert Wilders, aflat pe primul loc în sondaje în Olanda.

Punerea sub semnul întrebării a liberei circulaţii, unul dintre principiile fundamentale ale UE, nu este o premieră. "La nivelul celor 28 de state membre, un număr din ce în ce mai mare de alegători împărtăşeşte aceste idei", explică analistul Jean-Yves Camus.

În contextul apropierii alegerilor europarlamentare, imigraţia a devenit un subiect major de polemici politice în Marea Britanie, 77% dintre britanici fiind favorabili limitării imigraţiei.

Problema imigraţiei este de actualitate şi în Olanda, Austria şi Finlanda.

Angela Merkel consideră că votul elveţian ridică "probleme considerabile"

Votul elveţian în favoarea unei limitări a imigraţiei ridică "probleme considerabile", a declarat luni purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, citat de AFP.

"Guvernul federal a luat notă de acest rezultat şi îl respectă, dar din punctul nostru de vedere este clar că el ridică probleme considerabile", a declarat Steffen Seibert în cadrul unei conferinţe de presă obişnuite a Guvernului.

"Relaţiile strânse care leagă Elveţia de Uniunea Europeană aduc cetăţenilor din ambele părţi mari avantaje şi libertatea de circulaţie este în centrul acestor legături strânse", a adăugat el.

"Libertatea de circulaţie este pentru noi un bun de mare valoare, cancelarul a subliniat mereu acest lucru, de acum este de responsabilitatea Elveţiei, a Guvernului elveţian, după acest rezultat al acestui referendum, să se apropie de UE şi să explice cum înţelege să trateze acest rezultat", a continuat el, precizând: "Instituţiile europene vor trage toate consecinţele politice şi juridice ale acestui vot".

Germania este principalul partener comercial al Elveţiei. 

"Interesul nostru este să păstrăm o relaţie între UE şi Elveţia pe cât se poate de strânsă, astfel încât cele două părţi, cei doi parteneri să fie în poziţia de a-şi păstra competitivitatea, într-un context de competiţie globală", a sibliniat Seibert.