Elveţia: Referendumul pe tema limitării imigraţiei, aprobat de 50,3 la sută dintre alegători

Referendumul, organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă) a obţinut majoritatea dublă necesară pentru a fi aprobat, respectiv majoritatea cantoanelor şi majoritatea alegătorilor.

Concret, acest referendum va pune capăt acordului de liberă circulaţie a persoanelor semnat cu UE şi care s-a tradus într-o imigraţie masivă a europenilor în Elveţia.

Citeşte şi: UE va examina implicaţiile votului elveţienilor asupra tuturor relaţiilor cu Berna

Ţara ar urma să reinstaureze sistemul pe bază de cote şi contingente, care exista înainte de acordul de liberă circulaţie.

"Este vorba despre o turnură în politica noastră privind imigraţia", a declarat preşedintele UDC Toni Brunner.

La rândul său, Christian Levrat, din cadrul partidului socialist elveţian, a anunţat că partidul său a "pierdut, iar acest lucru face rău".

Cvasimajoritatea partidelor politice, precum şi patronatul au cerut respingerea textului.

Consecinţele practice ale acestui rezultat rămân încă vagi.

Singura certitudine este că Guvernul elveţian trebuie să prezinte un proiect de lege pentru concretizarea cerinţelor textului, care cere ca Elveţia să gestioneze în mod autonom imigraţia străinilor.

Textul cere contingente anuale pentru lucrători, pentru locuitorii de la frontieră şi solicitanţii de azil.

Aceste plafoane trebuie fixate în funcţie de "interesele economice globale ale Elveţiei şi de preferinţa naţională".

În consecinţă, acordurile internaţionale contrare acestui spirit - precum libera circulaţie a persoanelor - ar trebui renegociate şi adaptate în termen de trei ani.

Elveţienii votează de patru ori pe an pe diverse teme, fie că este vorba despre interesul naţional, cantonal sau comunal, conform sistemului de democraţie directă din Elveţia.

Elveţia este o ţară mică, având opt milioane de locuitori, care nu face parte din UE, în timp ce este înconjurată complet de ţări membre UE.

Legată prin acorduri bilaterale cu UE, negociate aspru timp de cinci ani, Elveţia a acceptat să îşi deschidă piaţa muncii pentru cele 500 de milioane de persoane active din UE.

În momentul intrării în vigoare a libertăţii de circulaţie, care s-a făcut progresiv din 2002, autorităţile au afirmat că nu vor veni decât 8.000 de persoane pe an, maxim.

De fapt Elveţia, cu sănătatea sa economică insolentă, care se distinge clar de zona euro, primeşte 80.000 de persoane care vin să muncească, ceea ce provoacă nemulţumirea partidului UDC (dreapta populistă), cel mai important din Parlamentul elveţian.

Acest partid se află la originea referendumului, deoarece a reuşit să strângă numărul necesar de semnături pentru organizarea unei astfel de consultări, prevăzute în sistemul politic elveţian, bazat pe democraţia directă.

Dacă va câştiga tabăra care susţine referendumul, Elveţia va stabili cote şi contingente în funcţie de nevoile în materie de imigraţie, un sistem aflat în funcţiune înainte de acordurile bilaterale cu UE.

Guvernul elveţian, majoritatea partidelor politice şi patronatul s-au pronunţat categoric împotriva referendumului.

Potrivit lor, să pui capăt imigraţiei ar însemna să sfârşitul prosperităţii elveţiene.

Bruxelles-ul a anunţat deja că dacă Elveţia pune capăt acordurilor de liberă circulaţie, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate.

Susţinătorii referendumului, în frunte cu UDC, au replicat spunând că este vorba despre o problemă de suveranitate naţională şi că ţara nu trebuie să se plieze pe dictatul european.

În plus, UDC apreciază că această imigraţie masivă europeană constatată în ultimii ani este cauza a numeroase probleme cu care se confruntă elveţienii, cum ar fi transporturile în comun supraaglomerate, penuria de locuinţe, peisaje desfigurate de construcţii.

Imigraţia a devenit de-a lungul anilor un subiect problematic în Elveţia.

Pentru a răspunde parţial protestelor unei părţi a populaţiei pe acest subiect, Guvernul a adoptat măsuri care să facă mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţii europeni.

În 2013, străinii reprezentau 23,5 la sută (1,88 de milioane de persoane) din populaţia Elveţiei.

Înaintea acordurilor de liberă circulaţie cu UE, existau aproximativ 20 la sută străini în Elveţia.

În prezent, dintre aceşti străini, 1,25 de milioane provin din UE-27 sau AELS.

Italienii şi germanii sunt cei mai numeroşi, cu 291.000 şi, respectiv, 284.200 de cetăţeni. Ei sunt urmaţi de portughezi (237.000) şi francezi (104.000).

Acestor străini li se adaugă, potrivit UDC, locuitorii de la frontieră, care reprezintă în regiunea Arc Lémanique, în jurul Lacului Léman, aproximativ 113.000 de persoane, în Ticino 60.000, la fel ca şi în regiunea Basel.

Sondajele arată că peste 70 la sută dintre alegătorii din Ticino vor vota în favoarea referendumului.