Elveția spulberă mitul neutralității fără cheltuieli. Țara a anunţat că va cumpăra patru sisteme IRIS-T SLM

Pentru Elveţia, sistemul IRIS-T va fi un element de bază pentru proiectul GBAD-MR (Ground Based Air Defence Medium Range), care are scopul de a înlocui sistemele cu rază limitată aflate deja în dotare, precum Stinger sau artileria antiaeriană cu rază medie.  Acestea nu mai sunt potrivit pentru ameninţările contemporane, precum aeronavele avansate sau cele care zboară la altitudini mai mari şi pe distanţe mai lungi.

Sistemul IRIS-T SLM este un sistem antiaerian modern, conceput pentru toate tipurile de condiţii meteo şi pentru a face faţă unei mari varietăţi de ameninţări aeriene. Are la bază racheta aer-aer IRIS T, adaptată însă pentru lansarea de la sol. Are o rază de acţiune de 40 de km şi poate viza ţinte aflate la o altitudine de până la 20 de km. Racheta zboară cu o viteză de până la 3 Mach şi este ghidată de un cap cu infraroşu, astfel având o acurateţe sporită şi o rezistenţă mare la contramăsuri, relatează Monitorul Apărării.

Sistemul a fost testat pe mediul din Elveţia, în special cum funcţionează în zona muntoasă a acestei ţări, mai ales că 70% din teritoriul elveţian este dominat de munţi. Pentru testarea capabilităţilor de urmărire ale sistemului, au fost folosite avioane F/A-18 şi PC-12 şi elicoptere. Nu au fost desfăşurare însă  teste cu muniţie reală.

Ce va cumpăra armata română în acest an. Armata României are aproape 14 miliarde lei pentru achiziţii militare în 2025

Cât dăm la apărare: MApN are zeci de contracte de achiziţie în derulare sau pregătire. Armata primeşte în 2025 un buget de 42,8 miliarde lei (8,5 miliarde euro), la care se adaugă credite de angajament, putând ajunge la 5,6% din PIB

Sistemul IRIS-T este unul dintre preferatele armatei ucrainene, care a reuşit să distrugă cu acesta 15 rachete ruseşti de croazieră deodată. Acest lucru a demonstrat abilitatea remarcabilă a sistemului de a intercepta mai multe ameninţări care zboară la viteze foarte mari. La momentul atacului, ucrainenii au reuşit să prevină distrugerea infrastructurii civile ucrainene şi să reducă posibilele victime provocate în urma atacului.  Într-o altă ocazie, sistemul a distrus alte două rachete de croazieră, care zburau una lângă cealaltă. Sistemul a interceptat întâi prima rachetă, iar cea de-a doua a intrat în coliziune cu fragmentele primei rachete şi a fost distrusă în aer.

Şi România vrea o apărare antiaeriană puternică. Are în vedere programul de înzestrare SHORAD-VSHORAD, un contract în acest sens urmând a fi semnat chiar în acest an. Armata Română vrea: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 6 cpl; „Sistem pentru instruire şi învătământ” – 1 cpl; „Sistem de simulare pentru verificarea şi evaluarea operatorilor VSHORAD” – 1 cpl; „Sistem SHORAD” – 6 cpl; „Sistem VSHORAD” – 6 cpl.  Totodată, este specificat că valoare estimată a celui mai mare contract subsecvent este de 5.116.012.920,00 lei. Cantităţile estimate pentru cel mai mare contract subsecvent sunt: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 4 cpl; „Sistem SHORAD” – 3 cpl; „Sistem VSHORAD” – 2 cpl.

MApN a anunţat, în 2024, şi achiziţia în comun cu alte state (Franţa, Belgia, Cipru, Estonia, Spania, Ungaria, România, Slovenia şi Danemarca) de rachete Mistral, de la compania franceză MBDA. Nu se ştie, însă, câte rachete va primi România în urma acestei achiziţii în comun. Rachetele Mistral se încadrează şi în acest program de înzestrare şi, de altfel, compania MBDA şi-a anunţat participarea la o posibilă licitaţie.