"Era Obama", întâmpinată de liderii lumii cu speranţe, dar şi scepticism

"Cred că nu am văzut niciodată comunitatea internaţională să aştepte atât de la alegerea unui preşedinte american", a declarat marţi Madeleine Albright, secretar de Stat în timpul mandatului de preşedinte al democratului Bill Clinton.

După depunerea jurământului de către Obama, premierul britanic, Gordon Brown, a salutat începutul unui "nou capitol în istoria americană, ca şi în istoria lumii".

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a declarat "hotărât să lucreze mână în mână" cu el, pentru a "înfrunta împreună provocările imense" din lume.

"Să înfruntăm împreună provocările actuale: criza financiară, situaţia din Orientul Mijlociu şi din Afganistan", aşa sună invitaţia adresată la rândul său de şeful Guvernului italian, Silvio Berlusconi.

Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, a apreciat că odată cu el Statele Unite se vor strădui să regăsească "un consens moral", apreciind că "forţa Americii se bazează în special pe profunzimea convingerilor şi idealurilor sale".

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a făcut apel la Europa şi SUA să "îşi reunească eforturile (...) pentru a se ocupa de marile provocări ale epocii noastre".

Şeful Guvernului spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, a afirmat că pune "multă speranţă şi încredere" în Barack Obama, în timp ce Sarkozy sublinia: "Aşteptăm să înceapă treaba şi lumea să se schimbe cu el".

"Este un moment extraordinar nu numai pentru poporul Americii, ci şi pentru toţi cei din lume care cred în democraţie, în libertate şi progres", a declarat premierul australian, Kevin Rudd.

Alţii au avertizat însă cu privire la speranţele excesive. Deoarece Obama moşteneşte, la 47 de ani, o ţară afectată de două războaie - în Irak şi Afganistan - şi de o criză economică majoră, şi care se confruntă cu provocări multiforme, de la lupta împotriva încălzirii climatice la conflictul din Orientul Mijlociu.

El beneficiază de "o stare de graţie mondială", dar nu are "o baghetă magică", sublinia marţi şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner.

Omologul său iranian, Manouchehr Mottaki, aştepta să vadă "acţiunile politice" ale noului preşedinte pentru a judeca intenţiile sale faţă de Iran.

Premierul rus, Vladimir Putin, şi-a exprimat la rândul său scepticismul, declarându-se "profund convins că cele mai mari decepţii generează mari speranţe".

Parisul şi Berlinul au subliniat de altfel că Europa trebuie să continue să îşi menţină poziţia pe scena diplomatică.

Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat că doreşte o cooperare marcată de "ascultare reciprocă", apreciind că "o ţară nu poate rezolva singură problemele lumii", deşi a subliniat că Statele Unite sunt "cheia" pentru depăşirea crizei economice.

China şi-a exprimat de asemenea aşteptările, cerându-i lui Barack Obama să ridice "obstacolele" care afectează cooperarea militară cu Washingtonul.

În Europa de Est, preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, a salutat "sprijinul Statelor Unite" pentru eforturile ţării sale de a adera la NATO, sursă de tensiuni cu Moscova, şi i-a cerut lui Barack Obama să continue această cale.

Preşedintele polonez, Lech Kaczynski, s-a declarat încrezător că noul preşedinte al Statelor Unite va realiza proiectul de amplasare în Europa a scutului american antirachetă.

Preşedintele Parlamentului cubanez, Ricarco Alarcon, a apreciat drept "foarte interesant" discursul de învestitură al preşedintelui Obama. "Este un mare orator", a afirmat el. Dacă va putea răspunde speranţelor enorme pe care le suscită, "pentru mine este un mare semn de întrebare", a adăugat el.

La rândul său, preşedintele argentinian, Cristina Kirchner, a calificat discursul ca "foarte pozitiv", apreciind că acesta confirmă "speranţele" pe care Obama le suscită.

"Ştiu că în măsura în care va reuşi să scoată Statele Unite din problema lor economică, ne va ajuta şi pe noi, mexicanii", a indicat preşedintele Mexicului, Felipe Calderon, rezumând astfel şi speranţele altor ţări.

Preşedintele venezuelan, Hugo Chavez, nu a ratat ocazia să sublinieze că revoluţia din Venezuela "va continua oricare ar fi preşedintele Statelor Unite şi politica sa".

"Criza economică şi consecinţele sociale pe care le generează constituie o provocare gigantică pentru noul Guvern", a notat la rândul său preşedintele chilian, Michelle Bachelet.

Adjunctul ministrului de Externe din Nicaragua, Valdrack Jaenske, şi-a exprimat speranţa că Obama va stabili o relaţie "de la egal la egal în ordinea mondială", cu "cei mai mici şi mai săraci".

Premierul israelian, Ehud Olmert, s-a declarat convins că Statele Unite şi Israelul vor fi sub preşedinţia lui Obama "parteneri cu parte întreagă pentru promovare păcii şi stabilităţii în Orientul Mijlociu".

Regele Mohammed al VI-lea al Marocului şi-a exprimat speranţa că acesta va lucra pentru reglementarea conflictului din Orientul Mijlociu, că va pune capăt "dramei poporului palestinian", în timp ce preşedintele tunisian, Zine El Abidine Ben Ali, s-a declarat convins că nu va scuti "nici un efort" pentru instaurarea păcii în regiune.

Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că îşi doreşte ca Obama să fie "promotorul păcii şi cooperării între naţiuni".