Suedia a depus cererea de aderare la NATO după ce Rusia a invadat Ucraina – dar are nevoie de aprobarea Turciei, care este deja membră.
Protestatarii kurzi din Suedia au atârnat o efigie a lui Erdogan luna aceasta, urmată de arderea Coranului.
„Suedia nu ar trebui să se aştepte la sprijin din partea noastră pentru NATO”, a declarat Erdogan în replică.
„Este clar că cei care au provocat o astfel de ruşine în faţa ambasadei ţării noastre nu se mai pot aştepta la bunăvoinţa noastră în ceea ce priveşte cererea lor”.
Protestul de sâmbătă – dar nu şi arderea cărţii în sine – a primit aprobarea prealabilă a autorităţilor suedeze.
Erdogan a condamnat cel mai recent protest, desfăşurat de un politician de extremă-dreapta al unui partid danez, ca fiind o blasfemie care nu poate fi apărată de libertatea de exprimare.
Guvernele suedeze au criticat, de asemenea, protestul.
„Suedia are o libertate de exprimare de mare anvergură, dar aceasta nu implică faptul că guvernul suedez, sau eu însumi, susţin opiniile exprimate”, a declarat sâmbătă ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom.
Răspunzând la comentariile lui Erdogan de luni, Billstrom a declarat că doreşte să înţeleagă exact ce a spus liderul turc înainte de a comenta.
„Suedia va respecta acordul care există între Suedia, Finlanda şi Turcia în ceea ce priveşte apartenenţa noastră la NATO”, a adăugat el.
Suedia, împreună cu Finlanda, a solicitat să adere la NATO după ce Rusia a invadat Ucraina, dar protestele recente au sporit tensiunile.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că libertatea de exprimare este un „bun preţios” în ţările NATO şi că aceste acte, deşi nepotrivite, nu sunt „automat ilegale”.
Turcia, o ţară majoritar musulmană, a denunţat decizia guvernului suedez de a permite protestul ca fiind „complet inacceptabilă”.