Eroii naţionali italieni, judecătorii Falcone şi Borsellino, comemoraţi de Ambasada Italiei la Bucureşti

La eveniment va fi prezent ambasadorul Italiei la Bucureşti Mario Cospito, confirmând totodată prezenţa Alina Ghica, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), şi Andrei Chiliman, primarul sectorului 1. Au mai fost invitaţi la ceremonie ministrul Justiţiei Titus Corlăţean, primarul Capitalei Sorin Oprescu, dar şi ambasadorul SUA Mark Gitenstein, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Ambasadei Italiei.

În timpul ceremoniei va fi plantat un stejar şi va fi amplasată o piatră cu placa comemorativă conţinând fraza (în italiană şi în română): "Cu prilejul celei de-a 20-a celebrări a dispariţiei tragice a judecătorilor Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino, Ambasada Italiei la Bucureşti îi comemorează pe cei doi magistraţi care şi-au închinat viaţa Statului şi apărării celor mai înalte valori ale justiţiei şi dreptăţii".

"Comemorarea celor doi judecători, pe lângă faptul că aduce un omagiu celor doi eroi naţionali datorită implicării cărora astăzi Italia este o ţară mai bună, devine în România extrem de importantă, deoarece va oferi un prilej de reflectare asupra importanţei pe care lupta împotriva criminalităţii organizate o dobândeşte pentru dezvoltarea oricărei societăţi. Prin aceste simboluri, destinate cetăţenilor români, se doreşte reafirmarea profundei prietenii care leagă ţările noastre şi voinţa Italiei de a susţine procesele de consolidare instituţională şi de reformă a sistemului judiciar în România. Rememorarea cuceririlor juridice şi investigative rezultate din experienţa celor doi judecători italieni Falcone şi Borsellino poate deveni prin urmare un moment de îmbogăţire civică reciprocă între Italia şi România", se arată în comunicatul Ambasadei Italiei la Bucureşti.

Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino, ce proveneau dintr-un cartier sărac al oraşului Palermo, au avut cariere ca magistraţi anti-mafia. Au fost ucişi în 1992, la mai puţin de două luni diferenţă, în atacuri cu bombe. Ca recunoaştere a eforturilor lor în procesele anti-mafia, ei au fost numiţi "eroii ultimilor 60 de ani" în numărul din 13 noiembrie 2006 al Time Magazine.

În după-amiaza zilei de 23 mai 1992, o jumătate de tonă de explozibil îngropat sub şosea, la Capaci, localitate aflată la aproximativ 20 de kilometri de Palermo, a sărit în aer şi distrus maşina în care se afla judecătorul Giovanni Falcone, în vîrstă de 52 de ani, alături de soţia sa. În urma detonării explozibilului a fost distrus şi un al doilea vehicul ocupat de trei persoane însărcinate cu paza magistratului. Şoferul judecătorului sicilian, care ocupa bancheta din spate a maşinii, deoarece Falcone dorise să conducă vehiculul, a scăpat teafăr, la fel ca şi poliţiştii din maşina de escortă.

Duşman declarat al mafiei, Giovanni Falcone a decedat la ora 17.56 (15.56 GMT). După câtva timp se va afla că cel care a apăsat pe detonator a fost Giovanni Brusca, unul dintre principalii lideri ai organizaţiei criminale siciliene şi organizator material al atentatului.

Atentatul a fost hotărât la începutul anului de către liderul suprem al Cosei Nostra, Toto Riina, supranumit "Fiara". El credea că judecătorul Falcone "ştia prea multe, întelegea prea multe şi provoca prea multă teamă posibililor prieteni" ai mafiei.

La moartea lui Giovanni Falcone, toate privirile Italiei s-au îndreptat spre Paolo Borsellino, considerat drept "fratele siamez" al magistratului asasinat, cel care fusese confidentul lui Falcone şi care era procuror antimafia.

Paolo Borsellino a continuat anchetele începute de Falcone, suspectând noi ramificaţii ale mafiei şi devenind rapid noul inamic de temut al Cosei Nostra.

În 6 iulie 1992, într-o notă trimisă ROS - Departamentul operaţional special al carbinierilor, angajat în lupta împotriva mafia - se afirma că judecătorul Borsellino prezintă multe riscuri, iar în 16 iulie într-o nouă notă se arăta că el a devenit ţinta mafiei.

În 19 iulie, pe strada D'Amelio din Palermo, judecătorul Borsellino îşi vizita mama. Încă o dată, o jumătate de tonă de exploziv, plasată într-o maşină furată, a explodat în faţa imobilului, provocând moartea judecătorului şi a cinci agenţi din escorta sa.

Italia a fost din nou în stare de şoc în urma acestor imagini sângeroase. Statul i-a trimis pe cei mai buni carabinieri şi poliţişti ai săi pentru a-l urmări pe Salvatore (Toto) Riina, devenit inamicul public numărul 1.

Laţul în jurul lui Toto Riina s-a strâns din zi în zi, iar în 15 ianuarie 1993, o urmărire pe străzile din Palermo a permis arestarea şefului Cosa Nostra şi a şoferului său. Toto Riina a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru mai multe asasinate.

După prinderea lui Riina, reglările de conturi dintre clanurile mafiote şi asociaţii lor au continuat, la fel ca şi tentativele de intimidare împotriva statului şi instituţiilor, însă arestările şi procesele s-au înmulţit, mai ales cu sprijinul mafioţilor "pocăiţi".