Erupţia şi tsunami-ul din Tonga au cauzat pagube de 90 de milioane de dolari, raportează Banca Mondială

Erupţia vulcanică Tonga Hunga-Tonga-Hunga-Ha'apai, tsunami-ul şi căderea de cenuşă au cauzat daune estimate la 90,4 milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 18,5% din Produsul Intern Brut (PIB) al Tonga, se arată într-un raport al Băncii Mondiale.

Acesta oferă estimări ale daunelor directe aduse clădirilor rezidenţiale, clădirilor nerezidenţiale (inclusiv celor destinate turismului, unităţi de sănătate, şcoli şi clădiri din sectorul privat), infrastructurii (transport, energie şi apă, mare şi aer şi reparaţii la cablul submarin). ), agriculturii, silviculturii, pescuitului. Pierderile economice mai ample, cum ar fi impactul continuu asupra agriculturii şi turismului, nu sunt reflectate în raport şi se aşteaptă să crească semnificativ impactul economic general.

„Am fost mişcaţi de sprijinul acordat ţării şi oamenilor noştri din partea prietenilor din Pacific şi de pe tot globul, care ne-au ajutat pentru a ne redresa”, a declarat ministrul de finanţe din Tonga, Tatafu Moeaki, citat de Pacific Islands News Association.

„Întrucât comunicaţiile şi logistica sunt încă o provocare majoră, acest raport realizat de Banca Mondială ne oferă o imagine mai clară a amplorii pagubelor cauzate de această catastrofă”.

Se estimează că 85.000 de oameni din Tonga au fost afectaţi de ceea ce a fost descris drept „evenimentul mileniului”. Părţi din cele mai populate insule din Tonga – Tongatapu, 'Eua şi grupul Ha'apai – au avut cel mai mult de suferit, având perturbări majore ale aprovizionării cu apă. Tongatapu a înregistrat cele mai mari pagube estimate, în valoare de aproximativ 69 de milioane de dolari. Cu toate acestea, distribuţia daunelor pare să fi variat foarte mult între insule, unele insule, precum Atatā şi Mango, suferind o distrugere aproape completă, în timp ce grupul Vava'u, din fericire, suferind doar daune minime din cauza căderii de cenuşă.

„Raportul oferă un indiciu asupra amplorii pagubelor fizice cauzate de acest dezastru extraordinar”, a declarat Stephen Ndegwa, directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Papua Noua Guinee şi Insulele Pacificului. „Aceste estimări iniţiale sunt serioase şi este clar că tonganii vor avea de-a face cu consecinţele acestui eveniment pentru o lungă perioadă de timp. Suntem mândri să fim alături de Tonga şi să continuăm să sprijinim răspunsul şi redresarea acesteia, alături de mulţi alţi parteneri”.

Raportul, realizat cu finanţare şi de către Global Facility for Disaster Reduction and Recovery (GFDRR), a mai constatat că:

• aproximativ 600 de structuri în total, inclusiv cel puţin 300 de clădiri rezidenţiale, au fost avariate sau distruse de valurile tsunami-ului din Tonga, cu un prejudiciu estimat la 43,7 milioane dolari;
• sectorul agricol din Tonga a fost afectat în mod semnificativ – cu 85% din gospodăriile agricole din întreaga ţară afectate într-o oarecare măsură şi daune estimate la 20,9 milioane dolari pentru acest sector;
• tsunami-ul şi căderea de cenuşă vulcanică au cauzat daune estimate la 20,9 milioane de dolari infrastructurii;
• costurile de curăţare a cenuşii vor fi semnificative şi se estimează că vor ajunge puţin sub 5 milioane dolari doar pentru clădiri şi infrastructura rutieră asfaltată;

Imediat după erupţie şi tsunami, Banca Mondială a oferit o finanţare de urgenţă de 8 milioane USD pentru a ajuta la restabilirea serviciilor de bază.