Eşec în negocierile Rusia-NATO privind înfiinţarea unui sistem de apărare antirachetă sectorial

Rusia şi NATO au convenit să coopereze în cadrul sistemului european de apărare antirachetă la summitul de la Lisabona din noiembrie 2010. NATO insistă să existe două sisteme independente care să facă schimb de informaţii, în timp ce Rusia vrea un sistem comun interoperaţional.

Conform unei propuneri înaintate de preşedintele Dmitri Medvedev, Rusia va fi responsabilă de doborârea unor rachete îndreptate spre membrii NATO şi care ar trece prin spaţiul aerian rusesc sau raza sa de acţiune, urmând ca membrii NATO să îşi ia angajamentul să protejeze Rusia în mod similar.

"Nu este un mare secret să spunem că acordul nu va fi încheiat la nivel sectorial", a declarat Lavrov în cadrul întâlnirii Consiliului NATO-Rusia în oraşul Soci de la Marea Neagră.

Ministrul a explicat că ţările NATO îşi justifică poziţia cu privire la această propunere ca parte a angajamentului în cadrul NATO.

"Partenerii noştri din cadrul NATO au declarat că au obligaţii de apărare reciproce conform articolului 5 din Tratatul de la Washington, iar aceste obligaţii nu pot fi delegate nimănui", a declarat Lavrov.

Articolul 5 din tratatul Alianţei obligă semnatarii să furnizeze asistenţă imediată altor membri ai NATO în eventualitatea unui atac armat.

Lavrov a adăugat că în pofida acestor divergenţe, Rusia va lucra la dezvoltarea legăturilor sale cu Alianţa Nord-Atlantică.

"NATO nu reprezintă nicio ameninţare pentru noi", a declarat el. "NATO este partenerul nostru; vrem ca parteneriatul nostru să devină strategic, aşa cum am convenit la Lisabona. Vom face totul pentru a ne îndrepta în această direcţie, dar cu siguranţă nu vom ascunde problemele, uneori foarte grave, care sunt prezente în relaţiile noastre", a continuat el.

"Până în prezent am încercat să căutăm modalităţi de colabora în acest domeniu", a continuat ministrul, citat de Itar-Tass, în pagina electronică. Totuşi "Statul Major analizează dovezile că unele componente ale sistemului american, NATO, care ar trebui amplasate la graniţele noastre vor crea riscuri pentru forţele noastre nucleare strategice", a explicat ministrul.

"Ne-ar plăcea să se înţeleagă ce înseamnă acest lucru şi de ce este avută în vedere această configuraţie. Ne-ar plăcea să discutăm şi să ajungem la acordul că acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei. Nu cerem garanţii unilaterale", a declarat Lavrov.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a adoptat un ton similar după discuţiile de la Soci, afirmând că NATO vrea să coopereze cu Rusia în privinţa scutului antirachetă dar mai rămân multe de rezolvat.

"Mai trebuie abordate multe probleme cheie. Nu am spus niciodată că vom ajunge la un acord în privinţa apărării antirachetă peste noapte, sau chiar în câteva luni", a declarat Rasmusen.

"Suntem hotărâţi să păstrăm dialogul şi să continuăm să lucrăm. Şi facem progrese în armonizarea viziunilor noastre privind acest proiect de apărare antirachetă", a declarat el.