Eşecul Macedoniei la summitul NATO ar putea destabiliza situaţia în Balcani

În cadrul summitului de la Bucureşti liderii NATO au invitat Croaţia şi Albania să se alăture Alianţei militare occidentale, ceea ce nu s-a întâmplat şi pentru Macedonia, din cauza ameninţării Greciei de a-şi utiliza dreptul de veto pe fondul disputei pe tema numelui acesteia.

Macedonia, care s-a separat de Iugoslavia în 1991, are acelaşi nume cu provincia din extremitatea nordică a Greciei. Atena afirmă că Skopje trebuie să folosească un nume compus cum ar fi Macedonia "Nouă" sau "de Sus".

Ministrul de Externe al Macedoniei, Antonio Milososki, a declarat săptămâna trecută că, dacă va fi blocată aderarea ţării la NATO, Macedonia se va retrage probabil din negocierile cu Atena mediate de ONU.

Aceasta ar putea submina şansele de aderare a Macedoniei la Uniunea Europeană, întrucât Grecia îşi poate folosi dreptul de veto şi în acest caz.

"Acceptarea în NATO a fost un gest simbolic de o importanţă uriaşă pentru toate statele foste comuniste. Aceasta lasă Macedonia fără o perspectivă solidă pentru ceea ce consideră a fi "lumea civilizată", potrivit unui analist strategic din cadrul unui institut de cercetare occidental, care a vorbit sub protecţia anonimatului.

Regiunea Balcanilor se confruntă deja cu tensiuni sporite ca urmare a declarării independenţei Kosovo faţă de Serbia, la 17 februarie.

Macedonia a ajuns în pragul războiului civil în 2001 din cauza tensiunilor dintre majoritatea slavilor macedoneni şi minoritatea albaneză, situaţia fiind calmată după semnarea unui acord mediat de UE şi NATO.

"Aceasta (decizia NATO) va avea consecinţe negative. Guvernul macedonean va fi supus presiunilor din interior şi exterior", a declarat analistul politic albanez Mentor Nazarko.

El a precizat că decizia NATO va face Macedonia "vulnerabilă" în faţa puterilor regionale ca Grecia şi Serbia care, în opinia sa, vor o slăbire a Macedoniei.

Albanezii din Macedonia, reprezentând circa un sfert din cei două milioane de locuitori ai ţării, sprijină un compromis cu Grecia în vederea integrării în NATO şi UE, considerând că progresul către Occident le va oferi statutul de parteneri egali într-o societate multietnică şi va stimula economia.

Aziz Pollozhani, un oficial de rang înalt în cel mai mare partid albanez al Macedoniei, DUI, a declarat că de fapt, Guvernul a eşuat în cadrul summitului NATO de la Bucureşti. "Nu a fost capabil să construiască un climat favorabil, dimpotrivă a făcut demersuri considerate provocatoare de către Grecia", a precizat el.

Slobodan Casule, un fost ministru de Externe al Macedoniei, a declarat că amânarea ar putea crea "tensiuni etnice şi o criză internă". El a constatat că grupurile prooccidentale au întâmpinat dificultăţi şi în alte regiuni balcanice.

"Aceasta se va transforma într-o înfrângere clară a forţelor pro-NATO şi pro-UE din Macedonia, Serbia, Bosnia şi oriunde în Balcani", a subliniat el. "Aceasta va bloca reformele şi va amâna pe perioadă nedeterminată negocierile privind aderarea Macedoniei la UE", a argumentat el.

Fostul premier Vlado Buckovski a făcut apel la calm, şi nu la acţiuni provocatoare. "Macedonia nu ar trebui să complice şi mai mult situaţia prin reacţii violente, ca retragerea din negocierile ONU (...) Ar trebui să analizăm la rece care ar trebui să fie următoarea noastră mişcare. Ar trebui să trimitem un mesaj clar că suntem în continuare pregătiţi pentru negocieri, astfel încât să primim în final o invitaţie", a adăugat el.

Analiştii politici sunt de părere că decizia NATO ar putea cădea în mâinile naţionaliştilor macedoneni, permiţându-le să spună că compromisurile cu minoritatea albaneză nu au adus nici un beneficiu.

Experţii sunt de părere că decizia ar putea consolida şi naţionaliştii din Serbia, unde se vor organiza alegeri parlamentare luna viitoare, şi a partidelor antioccidentale sârbe care şi-ar putea folosi legăturile strânse cu Grecia.

"Vor începe să exploateze acest aspect înaintea alegerilor din mai, afirmând că Grecia poate ajuta Serbia cu privire la Kosovo", a conchis analistul.