Estonii îşi aleg duminică deputaţii, în condiţii de austeritate economică

Sondajele arată un avans al celor două partide care formează coaliţia, condusă de premierul Andrus Ansip.

Ansip îşi susţine bilanţul, în pofida criticilor potrivit cărora el încearcă să minimizeze problemele sociale ale ţării, în special un nivel al şomajului cu două cifre (10,4 la sută din populaţia activă în februarie).

"Guvernul actual a avut şansa să iasă din cea mai gravă criză economică, să înregistreze o reluare a activităţii şi să nu aibă de suportat o îndatorare excesivă", a subliniat în presă Ansip, în această săptămână.

"Cred că şi opozanţii noştri cei mai înverşunaţi vor înţelege într-o zi că am ieşit din criză în cea mai bună formă posibilă", a adăugat el.

Acest mic stat baltic cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, membru din 2004 al Uniunii Europene, a devenit în acest an cel de-al 17-lea membru al zonei euro şi a treia ţară fostă comunistă care s-a integrat în zona euro, după Slovenia şi Slovacia.

Edgar Savisaar, primarul capitalei Tallinn şi lider al Partidului de Centru (de opoziţie), apreciază că estonii au fost constrânşi să suporte toate povara crizei.

"(...) Cifre recente arată că 118.000 de estoni lucrează în străinătate. Frumosul tablou descris de presă şi Guvern nu corespunde cu realitatea. Un pensionar din trei şi un copil din cinci în Estonia trăiesc într-o situaţie de mare sărăcie", a adăugat el.

Actualul Guvern eston, format dintr-o coaliţie minoritară între Partidul Reformei, din care provine Ansip, şi Uniunea Pro Patria şi Res Publica, deţine 49 de mandate din 101 în Parlamentul actual.

Potrivit ultimelor sondaje, partidele coaliţiei ar urma să obţină 49-50 la sută din voturi.

În opoziţie, Partidul de Centru ar urma să obţină 22-25 la sută şi social-democraţii 13-16 la sută.

Niciun alt partid nu depăşeşte pragul de 5 la sută necesar intrării în Parlament.