EUObserver: Ponta cere UE ca România să adere la Schengen în schimbul primirii de azilanţi

"Solidaritate înseamnă atât drepturi, cât şi obligaţii, aşa că, dacă vor să avem aceleaşi obligaţii, trebuie să ne dea aceleaşi drepturi", a declarat Ponta.

România şi Bulgaria speră să adere la zona de liberă circulaţie încă din 2011, după ce au aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2007. Însă corupţia şi statul de drept au blocat procesul, scrie EUObsever.

Germania s-a opus aderării, în pofida susţinerii aderării României la Schengen atât de către Comisia Europeană (CE), cât şi de către Parlamentul European (PE).

Toate statele membre al UE, cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, Bulgariei, României şi Croaţiei, fac parte din Schengen. Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, care nu sunt membre UE, fac, de asemenea, parte din Schengen.

Ultimul plan de distribuire a migranţilor, care urmează să fie prezentat săptămâna aceasta, cere României să acccepte 4.600 de azilanţi.

Însă România afirmă că numărul este prea mare şi că va accepta doar 1.785 de persoane.

Preşedintele român Klaus Iohannis, care i-a cerut în vară lui Ponta să demisioneze din cauza unor acuzaţii de corupţie, se opune, la rândul său, cotelor obligatorii de distribuire.

"Putem să tratăm această problemă cu calm şi responsabilitate şi să înţelegem ţările care au un număr mare de refugiaţi. Eu nu cred că (nişte) cote obligatorii sunt soluţia", a spus el.

- Doar creştini

Ciprul, la rândul său, afirmă că preferă să primească doar refugiaţi creştini.

"Am dori că fie creştini ortodocşi... Nu că am fi inumani ori că nu am ajuta, dacă ni se cere, dar, sincer, da, asta e ceea ce am prefera", a declarat luni ministrul cipriot de Interne Socrates Hasikos pentru postul naţional de radio.

Ciprul urmează să accepte 274 de azilanţi, potrivit ultimului plan al Comisiei, dar este dispus să primească până la 300.

Hasikos a făcut aceste declaraţii după ce Slovacia a prezentat o poziţie similară.

Un purtător de cuvânt al Ministerului slovac de Interne declara în august că lipsa moscheilor în această ţară înseamnă că doar creştinii ar fi fericiţi să trăiască în ea.

Lideri cehi şi polonezi au făcut declaraţii similare.

De asemenea, o organizaţie britanică de caritate a fost de acord să găzduiască numai familii creştine din Siria în misiuni de salvare non-UE.