Eurobarometru: Cetăţenii UE rămân ferm în favoarea Ucrainei şi a asigurării securităţii energetice

De asemenea, cetăţenii UE sprijină în mod covârşitor accelerarea tranziţiei energetice, în special investiţiile în energia din surse regenerabile şi acţiunile de reducere a dependenţei UE de sursele de energie din Rusia.

Deşi inflaţia este în continuare o preocupare majoră pentru europeni, sprijinul pentru moneda euro rămâne foarte ridicat.

Cetăţenii UE continuă să îşi demonstreze solidaritatea de neclintit cu Ucraina.

91% dintre respondenţi sunt de acord cu furnizarea de sprijin umanitar, iar 88% sunt în favoarea primirii în UE a persoanelor care fug din calea războiului. Acordarea de sprijin financiar Ucrainei este aprobată cu 77 %, în timp ce impunerea de sancţiuni economice guvernului rus, întreprinderilor şi persoanelor fizice din Rusia beneficiază de sprijinul a 74% dintre persoanele intervievate. De asemenea, europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat (67 %) şi a finanţării de către UE a achiziţionării şi furnizării de echipamente militare către Ucraina (65%).

În general, majoritatea cetăţenilor europeni (56 %) rămân mulţumiţi de răspunsul Uniunii Europene la invadarea Ucrainei de către Rusia.

77% dintre respondenţii din UE sunt în favoarea unei politici de securitate şi apărare comune la nivelul statelor membre ale UE, acelaşi procentaj ca vara trecută, în timp ce 16% sunt împotrivă. În plus, 80% consideră că achiziţionarea de echipamente militare de către statele membre ar trebui să fie mai bine coordonată, iar 69% consideră că UE trebuie să îşi consolideze capacitatea de a produce echipamente militare.

Marea majoritate a cetăţenilor UE (84%) sunt de acord că UE trebuie să îşi reducă dependenţa de sursele de energie din Rusia cât mai curând posibil. De asemenea, ei sunt în mare măsură de acord că UE ar trebui să sprijine tranziţia verde prin investiţii masive în energia din surse regenerabile (86%).

85% dintre europeni sunt convinşi că creşterea eficienţei energetice a clădirilor, a transporturilor şi a bunurilor ne va face să fim mai puţin dependenţi de producătorii de energie din afara UE. 82% sunt de acord că statele membre ale UE ar trebuie să cumpere energie în comun din alte ţări pentru a obţine un preţ mai bun. În plus, 81% afirmă că au luat măsuri pentru a-şi reduce propriul consum de energie.

Cetăţenii UE consideră că majorarea preţurilor/inflaţia/costul vieţii reprezintă una dintre cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent (32%, -2 puncte procentuale), urmată de situaţia internaţională (28%, procentaj stabil) şi de aprovizionarea cu energie (26 %, -2 puncte procentuale).

Percepţia asupra situaţiei economiei europene a rămas neschimbată din vara anului 2022, 40% considerând-o „bună” şi 51% „proastă”. Percepţia asupra situaţiei economiei naţionale a rămas, de asemenea, relativ stabilă din vara anului 2022, 35% considerând-o în prezent „bună” şi 63% „proastă”.

În acest context, sprijinul pentru moneda euro rămâne la un nivel foarte ridicat în UE în ansamblu (71 %, al doilea cel mai mare nivel înregistrat vreodată) şi chiar la un nivel mai ridicat în zona euro (79 %).

În plus, mai mult de jumătate dintre respondenţi (54 %) consideră că planul de redresare NextGenerationEU poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale. 63 % consideră, de asemenea, că trebuie utilizate fonduri publice pentru a stimula investiţiile sectorului privat la nivelul UE.

47 % dintre europeni tind să aibă încredere în UE, iar 32 % tind să aibă încredere în guvernele naţionale. 45 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE, 36 % au o imagine neutră şi 18 % o imagine negativă.

În cele din urmă, 62 % dintre respondenţi declară că sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE (-3 puncte procentuale faţă de vara anului 2022, dar similar cu nivelul înregistrat în februarie 2022, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei).

„Sondajul Eurobarometru standard din iarna anului 2022-2023” (EB 98) a fost realizat prin intermediul unor interviuri faţă în faţă şi online desfăşurate între 12 ianuarie şi 6 februarie 2023. Au fost intervievaţi 26 468 de cetăţeni UE în cele 27 de state membre.