Europa ar putea plăti scump dacă abandonează Afganistanul

"Celor, din ce în ce mai numeroşi, care întreabă dacă preţul angajamentului nostru" acolo "nu este prea mare, le răspund în mod clar că preţul lipsei de acţiune ar fi cu mult mai mare", a declarat Anders Fogh Rasmussen.

Dacă NATO ar părăsi Afganistanul, "această ţară ar deveni din nou un teren de antrenament pentru al-Qaida, iar presiunea asupra Pakistanului, care deţine arma nucleară, ar fi enormă. Instabilitatea s-ar răspândi în toată Asia Centrală. Şi nu ar trece mult timp până când Europa va suporta consecinţele", a asigurat el la Bratislava, înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării ai NATO.

"Principala misiune a NATO este şi va rămâne apărarea teritoriului nostru şi a populaţiei noastre", a continuat Rasmussen, însă "trebuie să înţelegem în acelaşi timp că această apărare a teritoriului începe de foarte multe ori departe de graniţele noastre, cum este cazul şi în Afganistan".

Lucrurile stau la fel, a subliniat el, şi în cazul altor ameninţări cum sunt terorismul şi atacurile cibernetice.

Miniştrii Apărării din statele membre NATO urmează să discute, vineri, noua strategie în Afganistan pentru a-i contracara pe talibani şi a justifica astfel continuarea unei intervenţii militare din ce în ce mai puţin populară în ţările lor.

Cei 28 de aliaţi vor dezbate în esenţă raportul prezentat la sfârşitul lunii august de generalul american Stanley McChrystal, care a preluat conducerea forţelor internaţionale în momentul când pierderile în rândul efectivelor aliaţilor atingeau recorduri din cauza atentatelor comise de extremiştii musulmani.

Ofiţerul american a făcut două recomandări esenţiale: protecţia civililor trebuie să primeze în faţa urmăririi talibanilor, iar prioritatea trebuie să fie acordată formării unei armate şi unei poliţii afgane capabile să preia ştafeta.

Dar acest program, redactat pe baza unei strategii de ieşire din criză, presupune noi eforturi din partea ţărilor aliate. Or acestea se confruntă simultan cu scepticismul opiniilor publice şi cu dificultăţi bugetare din cauza crizei economice.

Generalul Stanley McChrystal ar dori trimiterea unui număr cuprins între 10.000 şi 40.000 de militari americani suplimentari, un efort pe care Washingtonul, dacă ar accepta să-l facă, ar solicita şi aliaţilor să-i urmeze exemplul.

Decizia preşedintelui Barack Obama va veni în săptămânile viitoare. Ea va depinde, printre altele, şi de modul cum se va desfăşura cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale afgane, la 7 noiembrie, după gravele polemici asupra fraudelor masive din primul tur.

Până în prezent, numai Marea Britanie a anunţat trimiterea unui număr de 500 de militari suplimentari, sub rezerva unor condiţii.

Franţa a semnalat că nu va mai trimite "niciun militar în plus". Germania ar putea, potrivit unor informaţii de presă neconfirmate, să-şi suplimenteze contingentul, dar va trebui să aştepte mai întâi formarea noului Cabinet de la Berlin.

Iar din partea Canadei au venit ecouri neplăcute pentru NATO şi şansele acesteia de a ieşi nevătămată din confruntarea afgană.

Generalul Rick Hillier, fost şef al Statului Major canadian, a estimat într-o carte pamflet că aventura afgană a dezvăluit starea de "descompunere" a Alianţei Nord-Atlantice.

La rândul său, actualul comandant al contingentului de 2.830 de militari canadieni aflat în Afganistan, generalul John Vance, a calificat recent situaţia militară ca fiind "gravă şi disperată".