Europa de Est îngrijorată de cooperarea dintre Franţa şi Rusia privind intervenţiile din Siria

Cele trei state baltice, Estonia, Lituania şi Letonia, au atras atenţia asupra planurilor Kremlinului privitoare la extinderea teritorială a Rusiei, aducând în discuţie anexarea Crimeii, fostă provincie ucraineană, de către Rusia în 2014. Cele trei state s-au aflat sub guvernarea Moscovei până în 1991, când blocul URSS s-a destrămat.

Statele baltice şi Polonia avertizează asupra posibilităţii de a trata conflictul din Ucraina şi cel din Siria în aceeaşi termeni, în condiţiile în care legăturile dintre Paris, Moscova şi Washington se intensifică în contextul luptei comune împotriva organizaţiei teroriste Stat Islamic.

"Acestea sunt crize diferite şi nu trebuie să le comparăm, trebuie să le tratăm separat", a declarat Linas Linkevicius, ministrul lituanian de Externe, pentru AFP.

"Este inacceptabil să discutăm despre negocieri, concesii şi sfere de influenţă", a mai precizat Linkevicius.

Preşedintele francez, Francois Hollande, a solicitat o coaliţie internaţională împotriva militanţilor organizaţiei teroriste Stat Islamic (SI) care a revendicat atentatele teroriste din Paris din 13 noiembrie, soldate cu moartea 130 de persoane.

Rusia a anunţat săptămâna trecută că este de acord să se alăture unei astfel de coaliţii, cu condiţia ca statele partenere să respecte suveranitatea Siriei, anunţ care a ridicat tensiuni pentru ţările baltice.

"Lituania nu va face parte din nicio nouă coaliţie la care Rusia va participa sau va dori să participe", a precizat Dalia Grybauskaite, preşedintele lituanian.

"În prezent, Rusia ocupă teritoriul unei ţări şi comite acte de război în două state, Ucraina şi Georgia", a adăugat Dalia Grybauskaite în cadrul unei întâlniri cu omologii baltici în oraşul Palanga, din nordul Lituaniei.

"Statele baltice ar trebui să continue să reamintească, în mod constant, lumii despre anexarea ilegală a Crimeii (...) Lupta împotriva terorismului şi soluţionarea conflictului din Siria nu ar trebui să fie în detrimentul Ucrainei", a subliniat ministerul leton de Externe.

"Nevoia de a rezolva problema SI nu ar trebui să ne afecteze poziţia faţă de Rusia", a avertizat Marcin Kierwinski, un parlamentar al opoziţiei -Platforma Civică Liberală (PO)- din Polonia.

"Chiar dacă nu este un anunţ oficial, Moscova speră că dacă respectiva coaliţie contra SI va fi agreată, presiunea în cazul Ucrainei se va slăbi şi un anumit număr de ţări vor spune "da" şi din moment ce luptăm împreună, sancţiunile nu vor fi prelungite", a declarat Wojciech Lorenz, analist polonez, pentru AFP. "De asta trebuie să ne temem", a adăugat acesta.

Philippe Migault, de la Institutul pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice din Franţa, consideră că relaţiile internaţionale sunt marcate de "cinism", explicând că "prioritatea noastră nu este acum ce se întâmplă în Ucraina; prorităţile noastre sunt cele 130 de victime ale atentatelor din Paris".

"Să nu mai ofere sprijin Ucrainei din cauza situaţiei din Siria ar constitui o eroare strategică din partea Occidentului", a precizat Dmitro Kuleba, ambasadorul Ucrainei, pentru AFP. "Dar Occidentul nu va face asta, în pofida unor legături mai strânse cu Moscova în viitor", a adăugat Kuleba.

Sancţiunile pe care UE le-a impus Rusiei după anexarea peninsulei Crimea în 2014 ar trebui revizuite luna viitoare. Surse diplomatice din Bruxelles spun că sancţiunile vor fi prelungite, dar nu se ştie pentru cât timp, în condiţiile în care discuţiile pe acest subiect nu au început încă.