Europa de Est, îngrijorată de excluderea regiunii din politica externă a SUA

"La 20 de ani de la sfârşitul Războiului Rece, constatăm că ţările central şi est-europene nu se mai află în centrul politicii externe americane", scriu foştii demnitari din această regiune, într-o scrisoare deschisă publicată de cotidianului polonez Gazeta Wyborcza şi semnată de 22 de intelectuali - foşti şefi de stat, premieri, consilieri prezidenţiali, ambasadori, miniştri ai Afacerilor Externe, ai Apărării din România, Letonia, Cehia, Ungaria, Lituania, Estonia, Bulgaria şi Polonia.

Printre aceştia se numără foştii preşedinţi român Emil Constantinescu, ceh Vaclav Havel şi polonez Lech Walesa.

Ei îşi exprimă astfel îngrijorarea că Europa Centrală şi de Est, potrivit priorităţilor de politică externă a noii administraţii a preşedintelui Barack Obama, "face parte dintr-o lume pentru care americanii nu îşi mai fac griji". În opinia lor, acestă abordate este "prematură", deoarece nu toate "merg bine în regiune şi nici în relaţia transatlantică".

Cei 22 de oficiali afirmă că există o "nervozitate în regiune", din cauza crizei economice, dar şi că "nori de furtună încep să se adune la orizontul politicii externe" referindu-se la aşteptarea rezultatului investigaţiilor Comisiei Europene privind războiul ruso-georgian.

Ei sunt de părere, de asemenea, că NATO este "mai slabă" în prezent decât la momentul în care ţările lor s-au integrat în Alianţa Nord-Atlantică, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la percepţia populaţiei din ţările lor, care se întreabă dacă NATO va fi capabilă şi va dori să intervină în favoare ţărilor lor în viitoare crize.

"Declaraţiile preşedintelui Barack Obama, la recentul summit NATO, cu privire la crearea de planuri credibile de apărare pentru membrii Alianţei sunt binevenite, dar nu şi suficiente pentru a îndepărta temerile cu privire la capacitatea de reacţie a acesteia", scriu oficialii.

Semnatarii recunosc faptul că "popularitatea şi influenţa Americii au înregistrat un declin în multe dintre ţările" lor, unii dintre lideri plătind, de asemenea, "preţul pentru nepopularul război din Irak", lucru ce va determina în viitor "mai multă prudenţă în asumarea unor riscuri politice pentru susţinerea Statelor Unite".

Ei afirmă, în schimb, că Uniunea Europeană a devenit "factorul şi instituţia majoră" din viaţa lor, mai importantă decât legăturile cu SUA, lucru ce ar putea conduce în viitor la "declinul" parteneriatelor acestor ţări membre ale Uniunii Europene cu Washingtonul.

Astfel, "reinventarea relaţiilor transatlantice" dintre Statele Unite şi Europa este, în opinia acestora, o necesitate.Pentru realizarea acestei necesităţi, semnatarii scrisorii propun o serie de etape.

Ei propun ca primă etapă reafirmarea de către SUA a "vocaţiei sale de putere europeană şi angajarea sa totală pe continent", cea de-a doua propunere fiind "renaşterea NATO" ca cea mai importantă legătură de securitate SUA-Europa, impunându-se, de asemenea, o "regândire a funcţionării Consiliul NATO-Rusia" şi revenirea la practica dialogului de pe poziţii coordonate.

În al treilea rând, în legătură cu scutul american antirachetă, cei 22 de oficiali consideră că, în pofida părerilor diferite ale ţărilor din regiune, planul nu trebuie abandonat de dragul Moscovei, acesta fiind considerat în unele ţări un nou simbol al credibilităţii şi angajamentului Americii faţă de această zonă.

În al patrulea rând, considerând că "NATO nu este suficientă", aceştia doresc "relaţii strategice SUA-UE mai bune şi mai ample.

Cea de-a cincea etapă vizează securitatea energetică, ei fiind de părere că "ameninţările la adresa alimentării cu energie au impact asupra suveranităţii politice" a naţiunilor lor şi statutului de membre în cadrul NATO, cerând SUA să se implice în această problemă alături de UE.

În al şaselea rând, foştii oficiali cer SUA consolidarea "legăturilor umane", subliniind că regimul de vize este o piedică în acest sens.

Ei consideră "absurd" că România şi Polonia, cele mai mari susţinătoare ale SUA din regiune şi care contribuie substanţial la războaiele din Irak şi Afganistan, nu beneficiază de eliminarea vizelor, cerând direct preşedintelui Barack Obama să facă o prioritate din soluţionarea acestei probleme.

În finalul scrisorii, cei 22 de oficiali conchid că venirea noii administraţii americane a creat "mari speranţe" în ţările lor privind o "renaştere a relaţiilor transatlantice". În opinia lor, "scopul trebuie să fie păstrarea Europei Centrale şi de Est ca o parte stabilă, activă şi implicată atlantic a comunităţii noastre mai mari".