Europa reacţionează: Letonia suspendă trei canale de televiziune ruseşti, iar Slovacia trimite trupe de desfăşurare la graniţă. Preşedintele ceh, o fostă voce pro-rusă, cere sancţiuni mai dure

Letonia

Autorităţile letone spun că trei canale de televiziune ruseşti vor avea suspendat, timp de câţiva ani, dreptul de a difuza emisiuni în grila de programe naţionale, decizia fiind aplicată chiar de astăzi. Ei au declarat că există o incitare transmisă prin intermediul acelor canale la ură împotriva Ucrainei, fiind transmise inclusiv justificări ale beneficiului unui război.

Consiliul Naţional al Mass-media din Letonia a declarat joi că va fi interzisă difuzarea postului Rossija RTR timp de cinci ani, a canalului Rossija 24 timp de patru ani şi TV Center International timp de trei ani.

Uniunea Europeană şi Letonia, membru NATO, îndeamnă alte naţiuni europene să ia o decizie similară.

„Facem apel la toate ţările membre ale Uniunii Europene să folosească dovezile pe care le-am colectat, să ne urmeze exemplul şi să interzică aceste trei canale (ruseşti) pe întreg teritoriul UE”, a declarat preşedintele consiliului, Ivars Abolins, citat de AP News.

El a spus că „în ultimii câţiva ani, am închis 41 de programe asociate cu Rusia. Din păcate, alte ţări europene nu au făcut acelaşi lucru”.

Cehia

Preşedintele ceh Milos Zeman, care a fost o voce pro-rusă de frunte printre liderii Uniunii Europene, a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia drept „un act de agresiune neprovocat”.

Zeman a spus într-o adresă  că „Rusia a comis o crimă împotriva păcii”.

În urmă cu o săptămână, preşedintele a spus că avertismentele privind o invazie iminentă a Ucrainei au fost un eşec al CIA. Acesta a susţinut în mod repetat că nu crede că rusul vrea să atace Ucraina.

„Recunosc că am greşit”, a spus Zeman joi. „O decizie iraţională a conducerii Federaţiei Ruse va cauza pagube semnificative statului rus”.

El a cerut sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, declarând că „este necesar să izolăm un nebun şi nu doar să ne apărăm prin cuvinte, ci şi prin fapte”.

Italia

Premierul italian Mario Draghi spune că atacul Rusiei asupra Ucrainei a făcut dialogul cu Moscova „imposibil”. El îi cere lui Putin să „oprească imediat vărsarea de sânge şi să retragă forţele militare”.

Vorbind după o reuniune de urgenţă a Cabinetului ce a avut loc în decursul zilei de astăzi, Draghi a spus că operaţiunea Rusiei „ne priveşte pe toţi, modul nostru de a trăi liber, democraţia noastră”.

El a spus că Italia, care şi-a menţinut deschisă ambasada la Kiev, a sprijinit pe deplin sancţiunile „foarte puternice” împotriva Rusiei şi se coordonează cu aliaţii NATO şi UE pentru a consolida securitatea pe flancul estic al NATO. El a spus că „vrem să consolidăm contribuţia noastră deja semnificativă la desfăşurările militare în toate ţările aliate şi expuse direct la conflict”.

Slovacia

Guvernul slovac a autorizat desfăşurarea a până la 1.500 de soldaţi pentru a ajuta la paza graniţei cu Ucraina în urma atacului Rusiei asupra vecinului de est al Slovaciei.

Ministerul Apărării a declarat joi că trupele vor fi folosite doar dacă dacă va exista un val masiv de refugiaţi.

Guvernul a spus că Slovacia este, de asemenea, pregătită să deschidă mai multe puncte de trecere la frontiera cu Ucraina, dacă este necesar.

Slovacia a ridicat săptămâna trecută toate restricţiile legate de coronavirus pentru potenţialii refugiaţi veniţi din statul vecin în cazul unei invazii ruse.

România

Preşedintele României a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei şi a spus că preşedintele Vladimir Putin „ameninţă pacea întregii planete”.

România se învecinează cu Ucraina şi este membră a NATO şi a Uniunii Europene. Klaus Iohannis a spus că Rusia „a ales calea condamnabilă şi complet ilegală a violenţei armate masive împotriva unui stat independent şi suveran”.

Iohannis a spus că România, o ţară cu aproximativ 19,5 milioane de oameni, este pregătită să facă faţă consecinţelor economice şi umanitare pe care le-ar putea genera conflictul.

El a subliniat că România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina şi a spus că autorităţile române vor lua „absolut toate măsurile necesare” pentru a asigura siguranţa cetăţenilor ţării.

Turcia

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan spune că acţiunile militare ale Rusiei în Ucraina încalcă legile internaţionale şi reprezintă o „lovitură grea” pentru pacea şi stabilitatea regională.

Într-un discurs la o reuniune internaţională de la Ankara de joi, Erdogan a spus că Turcia, care a avut legături strânse atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina, „regretă sincer” că cele două ţări se confruntă.

„Reiterăm apelul nostru pentru rezolvarea problemelor dintre Rusia şi Ucraina, cu care avem legături istorice profunde şi relaţii de prietenie, prin dialog, în cadrul acordurilor de la Minsk”, a spus Erdogan. El se referea la acorduri care urmăreau restabilirea păcii în estul Ucrainei.

Liderul turc a spus că Turcia „doreşte să aducă siguranţă tuturor celor care locuiesc în Ucraina”, inclusiv cetăţenii turci şi tătarii din Crimeea, cu care Turcia împărtăşeşte legături etnice şi culturale.

Marea Britanie

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a spus că preşedintele rus Vladimir Putin a „declanşat războiul pe continentul nostru european”, iar Marea Britanie „nu poate şi nu va privi în altă parte”.

Într-un discurs televizat joi, Johnson a spus că Regatul Unit şi aliaţii săi vor conveni asupra unui „pachet masiv de sancţiuni economice concepute la timp pentru a împiedica economia rusă”.

„Misiunea noastră este clară: din punct de vedere diplomatic, politic, economic şi, în cele din urmă, militar, această aventură hidoasă şi barbară a lui Vladimir Putin trebuie să se încheie cu un eşec”, a spus Johnson.

„O vastă invazie este în curs de desfăşurare pe uscat, pe mare şi pe calea aerului. (Putin) a atacat o ţară prietenă fără nicio provocare şi fără nicio scuză credibilă”, a spus Johnson.

Premierul a mai spus că Occidentul trebuie să pună capăt dependenţei de petrol şi gaze ruseşti, care „prea mult timp i-au dat lui Putin controlul asupra politicii occidentale”.