Europa şi Washington, din ce în ce mai sceptice în privinţa unui atac în Siria

De la Londra la Berlin, deşi bulversaţi de imaginile presupusului atac chimic din 21 august din apropiere de Damasc, parlamentarii refuzau să acorde un cec în alb liderilor american, britanic şi francez pentru a lansa atacuri punitive împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

Londra este epicentrul acestui scepticism politic. Opoziţia laburistă refuză să voteze orice text propus de premierul David Cameron în favoarea unui recurs la forţă atât timp cât rezultatele anchetei Naţiunilor Unite la faţa locului nu sunt cunoscute, întârziind atacurile care păreau iminente în urmă cu câteva zile.

Britanicii nu se grăbesc: doar 22 la sută, potrivit unui sondaj YouGov/The Times publicat joi, sunt favorabili unei intervenţii, faţă de 51 la sută care se opun.

Acolo unde au fost realizate sondaje în Europa, acestea arată că populaţia nu este dornică de război.

Germanii, tradiţional reticenţi faţă de mobilizarea militarilor lor, se opun în proporţie de 58 la sută unor atacuri în Siria, faţă de 33 la sută care le-ar susţine, potrivit unui sondaj Politbarometer/ZDF.

Germania a contribuit la războiul din Afganistan dar s-a distins de Paris şi Londra abţinându-se la votul din Consiliul de Securitate al ONU care autoriza recursul la forţă în Libia, în 2011. În prezent, cancelarul Angela Merkel insistă asupra unei rezoluţii a ONU.

În Franţa, unde Parlamentul este convocat miercurea viitoare pentru o sesiune extraordinară, opinia publică este împărţită.

Două sondaje despre eventualitatea unei intervenţii militare sub egida ONU arătau, miercuri, că 55 la sută şi, respectiv, 45 la sută din populaţie ar susţine o astfel de acţiune, faţă de 45 la sută şi, respectiv, 40 la sută care s-ar opune.

Clasa politică rămâne în general circumspectă, dacă nu ostilă, în privinţa strategiei globale, în special Frontul Naţional şi Partidul Comunist. Socialiştii rămân discreţi şi mulţi din tabăra de dreapta evocă precedentul războiului din Irak din 2003, precum Dominique de Villepin.

În Italia, subiectul nu generează dezbateri: stânga şi dreapta refuză să participe la o intervenţie fără acordul ONU. În Spania, unde milioane de persoane au manifestat în 2003 împotriva războiului din Irak, în care au fost mobilizaţi militari spanioli, prudenţa domină şi Guvernul se îndreaptă spre ONU, la fel ca în Austria.

Barack Obama se confruntă cu rezerve de altă natură.

Congresul american nu se consideră dependent de concluziile ONU, o instituţie care generează neîncredere în rândul republicanilor.

Nimeni nu se îndoieşte că preşedintele, descris joi de revista Time drept un "războinic nefericit", va elabora o justificare legală pentru "răspunsul" militar, în numele interesului naţional şi al încălcării normelor internaţionale privind armele chimice.

Dar democraţii şi republicanii îl somează să îşi descrie planul pentru a evita o situaţie din care este dificil de ieşit.

"Ce rezultate intenţionează să obţină administraţia?", a întrebat într-o scrisoare deschisă John Boehner, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, subliniind că o intervenţie militară constituie "un mijloc şi nu o politică".

Presa ridica întrebări cu privire la raportul serviciilor de informaţii americane care ar urma să fie făcut public în zilele următoare. "Dat fiind spectaculosul eşec american în Irak, când administraţia Bush a declanşat un război din cauza unor arme nucleare inexistente, nivelul probelor este incontestabil mai ridicat", insistă un editorial al New York Times, joi.

De la începutul crizei siriene, americanii sunt mai puţin favorabili faţă de o creştere a implicării ţării lor, chiar fără o acţiune terestră, în timp ce retragerea din Afganistan încă nu s-a încheiat.

Potrivit unui studiu Quinnipiac din 8 iulie, 61 la sută dintre americane consideră că nu este în interesul Statelor Unite să se "implice" în conflict, deşi 49 la sută se declară favorabili utilizării unor rachete de croazieră "care nu riscă vieţi americane". În iunie, 54 la sută dintre americani criticau decizia de înarmare a rebelilor sirieni, potrivit Gallup.

Aliatul canadian a anunţat însă joi că nu va participa la o operaţiune împotriva Siriei.