Europarlamentar leton, acuzat că ar fi "agent de influenţă rus". Tatjana Zdanoka a fost unul dintre observatorii de la referendumul din Crimeea

Tatjana Zdanoka, membră a Alianţei letonilor ruşi, care a fost unul dintre observatorii de la referendumul din Crimeea, este acuzată că ar fi agent de influenţă rus în Letonia şi în Parlamentul European.

Ea neagă însă acuzaţiile, afirmând că în opinia ei discriminarea faţă de ruşii din Letonia şi criticile din partea UE au "standarde duble" în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor în Europa.

"Dacă antisemitismul şi rasismul sunt interzise, trebuie să interzicem şi «rusofobia», care este foarte răspândită în Europa. Ca rus, pot să simt acest lucru", a declarat ea.

În prezent, Zdanoka face parte din grupul Verzi/EFA din Parlamentul European, care ia în considerare posibilitatea de a o exclude din cauza declaraţiilor ei controversate cu privire la situaţia din Ucraina.

Zdanoka şi-a atras criticile după ce a mers în Crimeea ca observator pentru referendumul de independenţă de Ucraina, care a avut loc în martie. În prezent, ea este anchetată de autorităţile letone şi este acuzată că ar fi agent de influenţă rus în Letonia şi Parlamentul European.

Biroul Procurorului-şef al Ungariei a anunţat joi că a cerut preşedintelui Parlamentului European (PE) să ridice imunitatea parlamentară a eurodeputatului Jobbik Bela Kovacs, suspectat că spionează instituţii europene în favoarea Rusiei.

În general, Alianţa letonilor ruşi susţine o cooperare mai strânsă cu Rusia mai degrabă decât cu UE. Totuşi, partidul nu are foarte mult sprijin pentru moment, iar şansele lui Zdanoka de a rămâne în Parlamentul European după alegerile din mai sunt mici.

Partidele care exprimă critici moderate la adresa UE ar urma să câştige alegerile europene în Letonia. Împreună, ele ar urma să obţină şase dintre cele opt mandate pe care pe deţine ţara în PE, potrivit PollWatch2014.eu.

Problema minorităţilor în ţările baltice tensionează de mai mulţi ani relaţiile cu Moscova. Ea reapare în timp ce apărarea populaţiei rusofone este motivul invocat de Moscova pentru implicarea în criza ucraineană.

Lituania, Letonia şi Estonia, foste teritorii ale URSS, numără minorităţi importante apatride, majoritatea rusofoni, care nu pot primi cetăţenie dacă nu stăpânesc limba ţării.