Europenii, chemaţi la urne pentru a alege cei 751 de europarlamentari

- 22-25 mai: alegeri în cele 28 de state membre UE. Pe 22 mai în Marea Britanie şi Olanda, pe 23 mai în Irlanda şi Cehia, pe 24 mai în Letonia şi Slovacia, iar pe 25 în celelalte ţări europene. Niciun rezultat oficial nu va putea fi difuzat înainte de închiderea ultimelor birouri de vot, la ora 21.00 GMT (24.00 ora României), în Italia.

- 751 de deputaţi. Numărul de deputaţi trimis de fiecare stat membru variază în funcţie de demografie. Astfel ţara cu cel mai mare număr de deputaţi, 96, este Germania, iar ţările cu cel mai mic număr, şase, sunt Luxemburg, Malta şi Cipru. Franţa alege 74 de deputaţi, iar România 32.

Alegerile au loc pe liste în toate ţările. Majoritatea au o circumscripţie unică. Există mai multe regiuni în cinci ţări, între care Franţa, Italia şi Marea Britanie. Jumătate dintre ele impun un anumit prag pentru a fi ales, cum ar fi cazul, între altele, al Franţei, Italiei sau Poloniei.

- 1979. Parlamentul European este ales pentru cinci ani prin sufragiu universal direct din 1979. În acest an, PE va fi ales pentru a opta oară. Anterior, instituţia era formată din reprezentanţi ai parlamentelor naţionale.

- 43 la sută. Rata de participare a scăzut cu fiecare scrutin. În 1979 a fost de 63 la sută, după care a scăzut la 43 la sută 20 de ani mai târziu. Rate record de absenteism sunt aşteptate în aceast an.

- 7 grupuri. Eurodeputaţii nu se reunesc pe naţionalităţi, chiar dacă preocupările şi interesele naţionale joacă un rol în cazul votului. Ei se reunesc pe afinităţi politice. Parlamentul numără astfel şapte grupuri: centru-dreapta al PPE, socialişti, liberali, ecologişti, stânga radicală, conservatori (în principal britanici, polonezi şi cehi), eurosceptici (în principal polonezi şi britanici). Extrema dreaptă aspiră la crearea unui al optulea grup în jurul Frontului Naţional francez şi al Partidului Libertăţii olandez.

- 4 funcţii. După scrutin, vor fi aleşi cei patru lideri principali ai instituţiilor europene. Începând cu preşedintele Comisiei. Pentru prima dată, şefii de stat şi de guvern vor trebui să ţină cont de rezultatul alegerilor. Nu există garanţii că vor alege unul dintre liderii de grup.

Ulterior vor fi desemnaţi comisarii europeni, unul pentru fiecare stat, inclusiv şeful diplomaţiei UE. Sunt în joc, de asemenea, preşedinţia Parlamentului şi a Consiliului european.

- un sediu, două locuri de muncă. În virtutea tratatelor, sediul Parlamentului este la Strasbourg, unde au loc 12 sesiuni plenare pe an. În fapt, deputaţii nu merg decât patru zile pe lună în Franţa. Restul timpului ei lucrează în comisie la Bruxelles, unde a fost construită o clădire gigantică ce găzduieşte un hemiciclu. În fiecare lună, aproximativ 5.000 de persoane (deputaţi, asistenţi, funcţionari, reprezentanţi ai Comisiei şi interpreţi) se deplasează între cele două oraşe. Bătălia privind sediul se desfăşoară de mai mulţi ani, opozanţii faţă de sediul de la Strasbourg denunţând în special costul sistemului actual.