Experţii se tem că Donald Trump va contesta rezultatul alegerilor dacă pierde: ”Lucrurile ar putea ajunge să fie foarte urâte”

Autor: Emanuel Dumitru

Experţii electorali şi strategii politici din întregul spectru politic sunt din ce în ce mai alarmaţi de posibilitatea unor alegeri prezidenţiale disputate în noiembrie, în care un candidat pune la îndoială în mod deschis legitimitatea rezultatelor sau chiar refuză să cedeze.

Aceşti experţi sunt foarte conştienţi de istoria bine documentată în acest sens a preşedintelui Donald Trump, care obişnuieşte să mintă în legătură cu fraudele electorale şi să susţină că alegerile au fost „fraudate” atunci când nu-i place rezultatul, a relatat CNN.

Interviuri cu aproape 20 de experţi electorali, foşti parlamentari, strategi politici, jurişti şi istorici indică existenţa unor temeri răspândite cu privire la un scenariu de coşmar în noiembrie, în care comportamentul lui Trump, de încălcare a normelor - corelat cu provocările fără precedent ale votului în vremea pandemiei - ar putea pune la încercare limitele democraţiei americane şi ar putea arunca ţara într-o criză constituţională.

În weekendul trecut a devenit mai clar ca niciodată că Trump este dispus să conteste rezultatele votului. Duminică, într-un interviu la Fox News a refuzat să se angajeze că va accepta rezultatul alegerilor. „Voi vedea”, a răspuns Trump: „Nu, nu am să spun pur şi simplu da. Nu voi spune nu, şi nici data trecută nu am făcut-o.”

În acest an se aşteaptă ca mai mulţi americani decât oricând să voteze prin poştă, astfel încât configurarea rezultatelor va dura mai mult. În loc de o „noapte a alegerilor” experţii preferă să vorbească de o „săptămână a alegerilor”, pentru că ar putea dura în mod realist zile, şi poate chiar săptămâni întregi până când se va şti cine e câştigătorul. Ambele campanii prezidenţiale au pus deoparte milioane de dolari şi au recrutat avocaţi pentru luptele juridice care se profilează.

În timp ce locul lui Trump alunecă în sondaje, a declarat deja că meciul său din această toamnă cu prezumtivul candidat democrat Joe Biden „va fi cea mai fraudată alegere din istoria naţiunii noastre”. Corelate cu comportamentul său din trecut, mesajele lui Trump îi fac pe cei din interior să se gândească cu grijă la ce va face actualul preşedinte dacă va pierde.

Rezultate decalate în luna noiembrie

Există motive întemeiate de pregătire pentru confruntarea cu un haos. S-a pregătit deja terenul pentru un nou mod în care se vor desfăşura alegerile, făcându-se în acest sens schimbări masive din cauza coronavirusului.

„Multe dintre aceste state nu sunt pregătite pentru ceea ce vor fi aceste alegeri”, a declarat analistul politic Amy Walter. „Nu au mai făcut niciodată aşa ceva. E complicat şi se vor face greşeli. Oamenii vor sta la cozi lungi. Buletinele de vot nu vor sosi. Vor fi oameni în fiecare stat care vor susţine că procesul votării a fost viciat”.

Trecutul problematic al lui Trump

Trump a fost sincer cu privire la opiniile sale despre extinderea votului prin corespondenţă; el a spus în mod repetat că aceasta ameninţă şansele sale de a fi reales.

Pentru a preveni aceste presupuse pierderi, Trump a pledat pentru ca statele să restricţioneze votul prin corespondenţă, susţinând în mod fals că acesta este afectat de „fraudă şi abuz masiv” şi duce la „alegeri fraudate”. Eforturile sale nu au avut succes. Autorităţile au implementat reforme din Utah până în Vermont.

După ce a pierdut această bătălie, Trump ar putea da vina pe votul prin corespondenţă dacă pierde în noiembrie. Acest lucru s-ar potrivi cu obiceiul său din trecut, de a pune sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor, chiar dacă nu a existat nici o dovadă de nereguli pe scară largă sau fraudă la niciuna dintre respectivele alegeri.

Acest mod de a acţiona al lui Trump îşi are începutul încă din 2012, la alegerile prezidenţiale, reiterându-se la adunarea electorală din Iowa din 2016, la alegerile prezidenţiale din 2016, la alegerile pentru Senat din Florida, din 2018 şi la alegerile pentru Senat din Arizona, din 2018.

Într-un interviu din iunie, Biden a declarat că „singura sa grijă” este că Trump va „încerca să fure aceste alegeri”, adăugând: „S-ar putea să nu ştim cine a câştigat în Pennsylvania... până la o lună după alegeri.”

Scenarii post-electorale

Există foarte puţine precedente în istoria Americii pentru alegeri prezidenţiale disputate. Niciun candidat la preşedinţie nu a refuzat vreodată să accepte înfrângerea, spun istoricii, nici măcar după alegerile din 1876, care au fost fraudate pe scară largă de ambele partide.

De această dată, Trump ar putea contesta rezultatele şi ar putea refuza să cedeze. El şi-ar putea îndemna susţinătorii să vină în masa la Washington şi să apere Casa Albă. Ar putea să se plângă de o presupusă fraudă, dar apoi să părăsească paşnic Washington-ul în prima zi a lui Biden. Sau ar putea să intenteze procese în instanţele federale şi de stat şi să încerce să dovedească faptul că rezultatele au fost viciate de nereguli.

Campania Trump şi RNC au intentat deja procese în state cheie cu privire la regulile de vot şi au declarat că sunt pregătite să cheltuiască 20 de milioane de dolari pentru litigii. (Un proces susţinut de Trump în cauza votului prin corespondenţă este deja pe rol în Pennsylvania.) De cealaltă parte, campania Biden spune că va dispune de 600 de avocaţi şi mii de voluntari care să se ocupe de problemele de vot.

Implicarea Curţii Supreme

Experţi nepartizani şi strategi politici au declarat pentru CNN că se tem că Curtea Supremă ar putea fi chemată din nou să decidă alegerile. Procesele electorale din instanţele de stat şi locale ar putea fi atacate la Curtea Supremă, care are o majoritate conservatoare de 5-4.

Aceşti experţi au mai spus că republicanii din Congres vor juca un rol important în influenţarea comportamentului lui Trump după alegeri, deşi această dinamică s-ar putea schimba rapid în cazul în care republicanii pierd majoritatea în Senat, care se ridică la 53-47, dar este în pericol de scădere.

Temerile îi vizează şi pe democraţi

În timp ce Trump răspândeşte dezinformări cu privire la alegeri, experţii au menţionat că a existat o retorică problematică de ambele părţi. Surse din interior au declarat pentru CNN că se tem că susţinători ai democraţilor ar putea respinge legitimitatea rezultatelor sau ar putea provoca tulburări civile, dacă Trump câştigă din nou.

Unii democraţi de la vârf au declarat că victoria lui Trump din 2016 a fost ilegitimă, inclusiv Clinton şi senatorul John Lewis din Georgia, simbolul mişcării pentru drepturile civile, care a murit vineri de cancer. Aceştia au atras atenţia asupra eforturilor Rusiei de a-l slăbi pe Clinton şi de a-l ajuta pe Trump, folosind propaganda virală pe reţelele de socializare, hacking-ul militar şi scurgerile de informaţii din e-mailuri, după cum au arătat  serviciile de informaţii americane. Guvernul SUA afirmă că Rusia nu a schimbat numărul voturilor, dar este imposibil de evaluat impactul electoral al campaniei sistematice a Rusiei împotriva lui Clinton, iar Trump a ajuns la preşedinţie câştigând Wisconsin, Michigan şi Pennsylvania cu marje mai mici de 1%.

Democrata din Georgia Stacey Abrams s-a confruntat de asemenea cu critici semnificative pentru că a refuzat să cedeze cursa guvernamentală în 2018. „Acest tip de discurs s-a răspândit nu doar prin Trump şi prin grupul conspiraţionist din Partidul Republican, ci şi datorită unor democraţi”, a declarat Doug Heye, comentator politic al CNN. „O mare parte a Partidului Democrat crede cu convingere că lui Stacey Abrams i-au fost furate alegerile şi aceasta nu a luat niciodată atitudine, să spună că nu a fost aşa!”.

Experţi au declarat pentru CNN că, dacă Trump câştigă, există o mare probabilitate de tulburări civile, care vor depăşi protestele mari şi uneori violente care au avut loc după victoria lui Trump din 2016. Tensiunile sunt mai mari acum, mai ales după ce protestele recente împotriva inegalităţii rasiale, care au dus la revolte în unele oraşe, urmate de represiuni violente ale poliţiei, inclusiv de către forţele federale din faţa Casei Albe.

Evitarea unei crize

Chiar dacă o parte refuză să accepte rezultatul, asta nu înseamnă că rezultatele nu sunt valide. Statele au făcut progrese majore pentru a întări securitatea electorală.

„Alegerile din 2020 vor fi cele mai sigure alegeri pe care le-am avut vreodată”, a declarat David Becker, fondatorul Centrului pentru Inovaţie şi Cercetare Electorală. „Mai multe buletine de vot, mai multe controale, baze de date mai sigure şi un mai bogat schimb de informaţii între autorităţile electorale”.

Dacă Trump, sau poate Biden, încă vor contesta rezultatele, există căi de a face faţă unei asemenea situaţii. Echipele lor ar putea intenta procese la nivel de stat şi federal, deşi argumentele juridice ar trebui să se bazeze pe fapte care să poată fi dovedite înaintea judecătorilor - spre deosebire de multe dintre afirmaţiile făcute de preşedinte cu privire la alegeri şi fraudă.

„La sfârşitul zilei, dacă nu există dovezi care să susţină aceste afirmaţii, autorităţile electorale îşi vor anunţa rezultatele, iar problemele vor fi rezolvate”, a declarat Michael Morley, profesor de drept la Universitatea de Stat din Florida, specializat în situaţii de urgenţă electorală.

Constituţia prevede termene limită stricte referitoare la acest proces. Membrii Colegiului Electoral se reunesc în statele lor pe 14 decembrie pentru a-şi exprima în mod oficial voturile, deci disputele ar trebui soluţionate în prealabil. Dar nici acest lucru nu este lipsit de imperfecţiuni. Ce se întâmplă oare dacă  corpurile legiuitoare din Wisconsin, controlate de Partidul Republican, aprobă o listă de candidaţi pro-Trump, iar guvernatorul democrat numeşte o listă pro-Biden? Acest lucru a avut loc în alegerile disputate din 1876, care au fost decise în cele din urmă de o comisie specială.

În orice caz, mandatul actual al lui Trump expiră pe 20 ianuarie 2021. Există încă timp pentru a evita o criză totală în luna noiembrie a acestui an, spun experţii.

Autorităţile trebuie să educe alegătorii cu privire la noile proceduri, iar presa trebuie să stabilească aşteptările corecte şi să clarifice faptul că în acest an „noaptea alegerilor” se va extinde probabil la o întreagă săptămână.

„Dacă rezultatul este unul decisiv, chiar şi celor mai puternici partizani le-ar fi greu să conteste starea de fapt”, a declarat analistul politic al CNN, Ron Brownstein. „Într-o confruntare strânsă, lucrurile ar putea ajunge să fie foarte urâte.”