Textul a fost votat de 255 dintre cei 386 de membri ai Parlamentului, unde partidul conservator al premierului Viktor Orban deţine o majoritate de două treimi.
Amendamentul, adoptat luni noapte, creează o nouă categorie de „cazuri speciale”, unde sunt incluse cazuri de corupţie care implică politicieni, cazuri de fraudă fiscală sau de spălare de bani şi cazuri de terorism. Suspecţii incluşi în această categorie nu vor mai avea dreptul de a lua legătura cu un avocat în primele 48 de ore de detenţie.
Cu toate acestea, avocatul va fi autorizat să asiste la interogatorii.
Modificările legislative au fost criticate dur, în special de Comitetul Helsinki, care consideră că amendamentul contravine Constituţiei şi legislaţiei europene. „Legea este contrară Convenţiei europene a drepturilor omului, precum şi directivelor în vigoare ale Uniunii Europene”, a avertizat organizaţia neguvernamentală, într-un comunicat publicat în luna iunie.
La rândul său, opoziţia se teme că guvernul va folosi legea împotriva adversarilor politici.
Guvernul ungar a atras numeroase critici în ultimele luni, în principal în legătură cu noua Constituţie, pe care criticii o consideră discriminatorie şi puternic marcată de o ideologie de dreapta creştină, dar şi în legătură cu noua lege a presei.