Falşi experţi au infiltrat mari site-uri de ştiri franceze, promovând mărci, firme şi chiar ţări

Aceste site-uri renumite au fost "victime ale unei intoxicări la scară largă", scrie autorul anchetei, Nicolas Arpagian, care a reperat în cronicile acestora promovarea suspectă şi repetată a mai multor firme, un indiciu al unei acţiuni organizate de agenţii de comunicare sau grupuri de lobby.

Médiapart, Les Echos, Le Figaro, Huffington Post şi Economie Matin au fost infiltrate de falşi contributori, ca Nicklas Boden, care publică în Le Cercle Les Echos cronici despre Numericable, Banca Saint Olive sau IMM-uri. Fotografia sa este de fapt a unui jucător suedez de tenis Nicklas Kulti.

Les Echos.fr nu a retras cronicile scrise de acesta, dar avertizează cititorul că "un articol JDnet pune în discuţie calitatea acestui contributor". Însă fotografia acestuia a dispărut.

"Acest domn îşi împărtăşeşte centre de interes heteroclite cu alţi cronicari" ca "Jean-Sébastien Bamvilla", la Médiapart, care a scris aproximativ 60 de articole despre subiecte care merg de la schimbul de ţigarete electronice şi până la culisele UNESCO, scrie JDN.

JDN prezintă, de asemenea, o listă non-exhaustivă cu 11 dintre numele cele mai citate de către autorii de falsuri: Association Nationale des Industries Alimentaires (ANIA), ASMEP-ETI, Banque Publique d'Investissement, Banque Saint Olive, Club Auto AMTT, KPMG, Les Entreprises du Médicament (LEEM), Numericable, Swan Operations, l'Ukraine şi Vivarte.

Aceşti falşi experţi scriu în favoarea unor mărci, firme şi chiar idei şi ţări, în articole redactate îngrijit, pline de link-uri şi referinţe serioase, continuă JDN.

"Ei profită astfel de audienţele site-urilor media pentru a-şi spori referinţele, plasând link-uri către paginile clienţilor lor", subliniază Nicolas Arpagian.

Prima stratagemă este un nume fals. Atenţie, deci, la contributorii care nu au altă "existenţă electronică", avertizează autorul anchetei. Le trebuie, de asemenea, o fotografie. În acest sens, ei recurg la arhive pe hârtie, pentru a evita verificări prin căutarea imaginii, însă fură uneori şi fotografii de pe Internet.

Altă înşelătorie este că se prezintă ca angajaţi ai unei companii sau instituţii de renume. Astfel, un oarecare Marc Chevrier a semnat cronici în JDN în calitatea falsă de membru al firmei de recrutare Mercuri Urval, iar în L'Express ca doctorand la Universitatea din Tbilisi. L'Express i-a şters, între timp, profilul.

"Informaţiile pe care le oferea Marc Chevrier erau adevărate", a comentat Adrien Sénécat, community manager la Express Yourself. "Ne putem gândi că este rău intenţionat deoarece se foloseşte de site pentru a-şi afirma legitimitatea în altă parte. Este necesar să ne ferim de nume false aparent adevărate şi să verificăm titlurile", a adăugat el.

- "Sporirea vigilenţei"

Uneori falşii experţi îşi creează profiluri pe Internet cu scopul de a-şi credibiliza existenţa. Anchetatorul JDN l-a determinat pe un fals jurnalist să mărturisească faptul că era plătit pentru a promova un start-up, Educadis. El a fost validat de site-ul Le Nouvel Observateur, după care a fost promovat printr-un mesaj pe Twitter de către Centrul de Analiză Strategică al premierului.

În urma acestei anchete, majoritatea site-urilor de ştiri şi-au consolidat procesul de verificare a experţilor lor şi au retras materialele incriminate, cu excepţia Médiapart, care precizează că nu exercită vreun control asupra colaboratorilor externi.

"Este o lecţie bună pentru noi, ne obligă la sporirea vigilenţei", recunoaşte Aude Baron, redactor-şef la Plus-Nouvel Obs, "chiar dacă este necesar să relativizăm, deoarece au existat îngrijorări doar asupra unei contribuţii din 50.000". "Acest lucru ne sporeşte neîncrederea faţă de agenţi de comunicare care vor să ne manipuleze. Conţinutul respectiv era interesant şi destul de nuanţat. O treabă bună, trebuie să recunoaştem", adaugă ea.

"Este unul dintre riscurile meseriei", admite Marc Botte de la Huffington Post. "Între timp ne-am consolidat procesul de verificare. Dar este interesant că nu suntem singurii şi că există o tendinţă de fond", a adăugat el.