Favoritul în alegerile prezidenţiale afgane a scăpat cu viaţă dintr-un atentat soldat cu şase morţi

Convoiul a fost atacat concomitent "de un kamikaze la volanul unei maşini-capcană" şi cu "o mină" plasată pe drum, a declarat pentru AFP Sayed Gul Agha Hashemi, şeful Departamentului pentru anchete criminalistice din cadrul poliţiei de la Kabul.

Dublul atac s-a soldat cu cel puţin şase morţi şi 22 de răniţi, potrivit unui bilanţ prezentat de către Ministerul de Interne. Între morţi se află, potrivit aceleiaşi surse, "o gardă de corp care lucra pentru echipa lui Abdullah, un poliţist şi doi trecători".

La faţa locului, un fotograf AFP a văzut urme de sânge în jurul vehiculelor din convoi, dintre care unele erau carbonizate. Televiziunile locale au prezentat imagini cu ambulanţe care evacuau răniţi de la locul exploziilor, unde poliţia a instituit un perimetru de siguranţă.

Potrivit lui Abdullah, exploziile au avut loc în timp ce convoiul pleca de la un miting şi se îndrepta către altul.

"În urmă cu câteva minute, în timp ce plecam, convoiul nostru a fost lovit de explozia unei mine", a confirmat Abdullah într-un miting, transmis în direct la televiziune.

Atacul, care nu a fost revendicat, a fost comis cu opt zile înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale, pe 14 iunie, pe care talibanii au anunţat că vor să-l perturbe prin atacuri.

Abdullah, un fost purtător de cuvânt al comandantului Ahmad Shah Massoud, un inamic istoric al talibanilor, îl înfruntă pe Ashraf Ghani, un fost economist de la Banca Mondială (BM), pe care l-a devansat în primul tur, cu 44,9% din voturile exprimate la 31,6%.

Ghani a reacţionat imediat condamnând acest atac asupra rivalului său. "Aceasta este opera inamicilor Afganistanului care vor să perturbe procesul democratic în ţară", a scris el într-un mesaj postat pe Twitter.

Atacul a fost denunţat şi de către preşedintele în exerciţiu Hamid Karzai, care a dat vina tot pe inamicii Afganistanului, "care nu vor ca ţara să aibă alegeri libere şi paşnice".

Talibanii au formulat ameninţări înainte de primul tur, la 5 aprilie, dar fără să reuşească să împiedice o prezenţă importantă la urne.

"Condamnăm atacul de astăzi (vineri) asupra convoiului de campanie al lui Abdullah Abdullah", a declarat Marie Harf, adjuncta purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat.

"Aşa cum am spus deja foarte clar, poporul afgan merită democraţia - ceea ce va face săptămâna viitoare (în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale) - şi nu violenţa", a adăugat ea.

De asemenea, Consiliul de Securitate al ONU a condamnat, vineri, tentativa de asasinare a lui Abdullah şi a îndemnat la o tranziţie fără confruntări către un nou Guvern.

"Membrii Consiliului de Securitate subliniază susţinerrea lor faţă de procesul democratic din Afganistan şi aşteaptă turul doi al alegerilor prezidenţiale şi o tranziţie fără confruntări către o nouă adminisraţie", au afirmat membrii Consiliului într-un comunicat.

Ei au denunţat de asemenea atacurile asupra civililor şi "tentativele de întrerupere a alegerilor" de către persoane care "vizează personalul care participă la scrutin, candidaţi sau infrastructură".

"Niciun act terorist nu poate să inverseze drumul către pace, democraţie şi stabilitate în Afganistan", care sunt susţinute de către poporul afgan, Guvern şi comunitatea internaţională, a adăugat Consiliul.

Abdullah Abdullah a obţinut în ultima perioadă susţineri care i-au consolidat statutul de favorit în turul doi, din partea lui Zalmai Rassoul, un apropiat al puterii în exerciţiu şi care s-a clasat pe locul trei în primul tur (11,4%), dar şi a şefului de război Abdul Rassoul Sayyaf, care a obţinut cel de-al patrulea scor (7%).

Aceste alegeri îl vor desemna pe succesorul lui Hamid Karzai, singurul care a condus Afganistanul de la îndepărtarea talibanilor de la putere în 2001, şi care nu mai poate candida pentru al treilea mandat, potrivit Constituţiei.

Scrutinul este considerat un test pentru această ţară săracă, controlată în parte de către rebeli, devastată în continuare de violenţe de natură politică, criminale şi mafiote şi care va face un pas în necunoscut după retragerea NATO prevăzută la sfârşitul anului.

Statele Unite, care conduc coaliţia militară de a începutul acestui război, care a devenit cel mai lung război din istoria americaă, au propus să menţină după 2014 9.800 de militari, care să părăsească ţara în mod progresiv până la sfârşitul lui 2016.

Aplicarea acestui calendar va depinde, însă, de semnarea de către viitorul preşedinte afgan a Tratatului bilateral de securitate (BSA) care stabileşte cadrul unei prezenţe militare americane după 2014.

Preşedintele în exerciţiu Karzai a refuzat, până în prezent, să parafeze BSA, spre marea nemulţumire a Washingtonului, însă cei doi candidaţi la succesiunea sa, Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah, s-au angajat deja să îl semneze.