Intenţiile de vot pentru partidul premierului Jens Stoltenberg, salutat de toţi pentru felul în care a acţionat ca lider, în ultima săptămână, au crescut până la 38,7 la sută, de la 28,1 la sută, nivel la care aflau înaintea masacrului soldat cu 76 de morţi, potrivit acestei anchete, realizată înainte şi după masacru.
Sondajul, publicat de cotidianul local Sunnmoersposten, urma, iniţial, să fie utilizat ca barometru al partidelor norvegiene, în iulie. Dar, atacurile de vineri, al căror autor a recunoscut că a fost Anders Behring Breivik, au survenit chiar în mijlocul acestei anchete de opinie.
În rândul celor 491 de persoane intervievate telefonic înainte de masacru, în perioada 19-22 iulie, laburiştii, cu 28,1 la sută din intenţiile de vot, erau devansaţi de partidul conservator (28,6 la sută), în timp ce dreapta populistă, care respinge imigraţia, prin Partidul Progresului, era creditată cu 20,3 la sută.
În schimb, în rândul celor 488 de persoane, înterogate, de această dată, după masacru, în perioada 23-26 iulie, partidul lui Stoltenberg a obţinut cu peste zece puncte în plus, până la 38,7 la sută, potrivit sondajului, efectuat de Institutul Sentios.
Susţinerea faţă de conservatori a coboarât, în acelaşi timp, cu 7,1 puncte, la 21,5 la sută, iar Partidul Progresului a pierdut 2,8 puncte, până la 17,3 la sută.
Sediul Guvernului de centru-stânga, devastat de o maşină-capcană, şi o tabără de vară a organizaţiei de tineret a laburiştilor, pe insula Utoya, în apropiere de Oslo, unde au fost ucise, într-un atac armat, 68 de persoane, au fost ţintele furiei extremistului norvegian.
Într-un manifest de peste 1.500 de pagini, acesta se identifică cu un cavaler cruciat, aflat în război împotriva islamului şi multiculturalismului.
Potrivit unui alt sondaj, publicat miercuri, 94 la sută dintre norvegieni se declarau mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de felul în care Stoltenberg a gestionat criza, prin declaraţiile sale despre toleranţă şi prezenţa sa alături de victime şi concetăţeni.