Financial Times: Aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar putea să intensifice climatul antiimigraţie

Intrarea României şi Bulgariei în Schengen înseamnă crearea unei "conexiuni pe uscat" între Grecia şi zona de liberă circulaţie, Grecia neavând în prezent graniţe terestre cu ţările din spaţiul Schengen, iar graniţa sa cu Turcia fiind principala poartă de intrare pentru imigranţii ilegali, comentează Financial Times, în ediţia electronică.

Polonia, care deţine preşedinţia semestrială a UE, a readus în discuţie ideea intrării României şi Bulgariei în Schengen în două etape: menţinerea controalelor la graniţele terestre şi maritime şi abolirea lor pentru traficul aerian.

Acest lucru ar împiedica, teoretic, imigranţii ilegali să treacă graniţa din Grecia în Bulgaria, iar cei care ar reuşi totuşi să facă acest lucru ar fi împiedicaţi să se îmbarce în avioane către alte destinaţii europene. În acelaşi timp, graniţa terestră din România şi Bulgaria ar rămâne o frontieră "reală" pentru zona Schengen.

Acest plan are însă unele probleme. Astfel, aderarea în etape presupune ca actele persoanelor care călătoresc între două aeroporturi din zona Schengen să fie verificate. Dar acest lucru nu se mai întâmplă, multe companii aeriene permiţând în prezent îmbarcarea fără prezentarea paşaportului în niciuna dintre etapele călătoriei: nici la check-in, nici la aeroport şi nici măcar la îmbarcarea în avion. În plus, ele nu pot fi obligate să facă acest lucru.

În practică însă este mult mai probabil ca Guvernul francez, de exemplu, să se asigure că toate avioanele care vin din România şi Bulgaria verifică actele de identitate. Dar chiar şi această precauţie elementară va face din personalul Air France, TAROM, Ryanair şi altele noii gardieni ai Schengen.

Acest lucru este mai bun decât eliminarea totală a controalelor, odată cu intrarea deplină a României şi Bulgariei în Schengen. Dar ar putea agita climatul antiimigraţie care prevalează în multe părţi din Europa, conchide Financial Times.