Financial Times: Ce opţiuni are Administraţia SUA în conflictul cu Iranul

Un atac cibernetic puternic împotriva Iranului care ar fi fost ordonat de preşedintele Donald Trump în contextul amplificării tensiunilor militare cu Iranul reprezintă cel mai clar exemplu despre modul în care se schimbă războaiele moderne.

Atacul cibernetic avea rolul de a bloca sistemele antiaeriene iraniene înainte de bombardamente asupra a trei obiective nedezvăluite, operaţiune anulată de Donald Trump în ultimele minute.

"Oficialii iranieni nu au reacţionat la informaţiile privind atacul cibernetic, difuzate duminică de presa americană, dar astfel de tactici ar evidenţia faptul că este improbabil ca un eventual eventual conflict cu Iranul să ia forma precedentelor intervenţii militare lansate de Statele Unite în Orientul Mijlociu", comentează editorialistul David Bond într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Iran: Care sunt opţiunile pentru Washington?"

"Înlăturarea regimului dinn Iran prin utilizarea forţei militare aşa cum au procedat Statele Unite în Irak şi Afganistan nu intră în discuţie. Nu există nicio dorinţă în acest sens din partea lui Donald Trump sau a Cabinetului său", afirmă Seth Jones, analist la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (Center for Strategic and International Studies).

În schimb, atacuri punctuale asupra sistemelor antiaeriene iraniene şi a radarelor militare relevă că Administraţia SUA ar urma un model similar cu raidurile aeriene efectuate în Siria în 2017 şi 2018, precum şi în 2016 asupra instalaţiilor insurgenţilor huthi din Yemen, susţinuţi de Iran.

"Urmăriţi opţiunile aplicate de SUA împotriva Siriei şi Yemenului. Ar putea fi atacuri operative contra radarelor militare, ceea ce indică faptul că americanii pot şi îi vor trage pe iranieni la răspundere pentru acţiunile acestora şi pot provoca daune armatei iraniene", explică Henry Boyd, expert la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (International Institute for Strategic Studies).

Statele Unite au mai lansat atacuri cibernetice asupra Iranului în trecut. Există suspiciuni că SUA şi Israelul s-au aflat în spatele virusului informatic Stuxnet, care a distrus instalaţii la complexul nuclear iranian Natanz. Însă provocarea în lansarea atacurilor cibernetice asupra Iranului se referă la aflarea eficienţei acestora, afirmă analistul Seth Jones. "De asemenea, la nivel public, nu apare acelaşi tip de reacţie ca în cazul unei riposte de tip militar", subliniază el.

Pentru specialiştii militari, întrebarea este dacă aceste tactici pot transmite mesajul intenţionat Administraţiei de la Teheran şi dacă pot fi reduse presiunile în criza din Golful Persic. Tensiunile rămân ridicate după o serie de incidente precum doborârea unei drone americane de 130 de milioane de dolari şi după atacurile care au vizat petroliere în Strâmtoarea Hormuz, acţiuni pe care Statele Unite le atribuie Iranului.

În ultimele două luni, Pentagonul a trimis în regiune portavionul USS Abraham Lincoln şi grupul naval aferent, care are circa 70 de avioane de atac, precum şi trei distrugătoare din clasa Arleigh Burke. De asemenea, au fost trimise bombardiere B52 în Qatar şi avioane F-35 şi F-15 în Emiratele Arabe Unite. În plus, în Bahrain se află Flota a V-a a SUA şi militari ai Unităţii navale de reacţie rapidă 22.

"Totuşi, astfel de capabilităţi militare tradiţionale ar putea fi de uz limitat împotriva unui adversar care va încerca să recurgă la forţe intermediare şi la capacităţi balistice puternice mai degrabă decât să intre într-un conflict militar terestru cu forţele americane", notează FT.

Conform celui mai recent raport elaborat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), Gardienii Revoluţiei din Iran au 125.000 de militari şi exercită "o influenţă militară semnificativă prin aliaţii regionali şi intermediari" precum rebelii huthi din Yemen şi mişcarea şiită libaneză Hezbollah. În cazul în care SUA bombardează poziţii din Iran, Gardienii Revoluţiei şi aliaţii acestora vor ataca obiective americane din regiune sau Israelul.

"Dacă verificăm în ce a investit Iranul începând din anii 1980, nu este vorba de forţe convenţionale puternice. Armata iraniană, Forţele Aeriene şi Forţele Navale sunt destul de slabe, nu sunt finanţate masiv", subliniază Seth Jones.

Potrivit Institutului Brookings, Iranul are 15 tipuri de rachete balistice cu raze cuprinse între 200 şi 6.000 de kilometri. În acest context, Statele Unite ar putea să fie nevoite să se limiteze la raiduri aeriene, atacuri cibernetice mai strategice sau sancţiuni economice. "Am sentimentul că în acest moment Statele Unite tind să lupte mai mult prin sancţiuni, nici măcar indirect prin forţă militară", consideră Jones.

Conform specialiştilor, şi Iranul a început să intensifice acumularea de capabilităţi cibernetice ofensive.