Financial Times prezintă dosarul "România 2008"

"Simţul direcţiei încă lipseşte după aderare la UE"

România a înregistrat progrese în ultimi cinci-şase ani, trecând de la o economie bazată pe agricultură şi forţă de muncă ieftină la una propulsată de investiţii, precizează publicaţia britanică în articolul dedicat situaţiei economice. România îndeplineşte deja trei din cele cinci criterii stipulate în tratatul de la Maastricht şi a fixat anul 2014 drept obiectivul de aderare la zona euro.

Dezvoltarea este însă inegală iar convergenţa reală este un obiectiv îndepărtat în timp ce vulnerabilităţile nu au întârziat să apară. Creşterea economică este alimentată de consumul casnic, bazat pe o combinaţie de salarii în creştere şi o explozie a creditelor. După alăturarea la blocul comunitar, România a pierdut însă simţul direcţiei pe care l-a avut în cursul procesului de aderare, scrie Financial Times. Reformele la nivel local sunt limitate iar o strategie post-aderare clară nu este însă trasată.

"Investiţii străine: Pionierii descoperă o poartă de acces spre noi pieţe estice"

În articolul dedicat investiţiilor străine, cotidianul britanic Financial Times oferă exemplul oraşului Rădăuţi din nordul Moldovei, o localitate inexistentă pe harta investitorilor, spre deosebire de cele amplasate strategic în Transilvania. Doi investitori austrieci au sosit însă la Rădăuţi cu scopul de a transforma dezavantajele zonei în avantaje pentru firmele lor care operează în sectorul prelucrării lemnului. Ambele investiţii totalizează 320 de milioane de euro şi vor oferi locuri de muncă pentru 1.200 de locuitori.

Într-un alt articol, Financial Times abordează poziţia economică tot mai dominantă pe care şi-a asumă oraşul Cluj la nivel naţional, în special după ce compania finlandeză Nokia a decis să deschidă aici o unitate de producţie. Şomajul este practic inexistent în oraşul transilvănean, în vreme ce studenţii, în număr de peste 100.000 în prezent, şi forţa de muncă din alte zone mai sărace migrează spre Cluj.

Singura provocare pentru Cluj, susţine un oficial local, este să se asigure că actualul val de investiţii nu va lăsa oraşul în urmă la scurt timp după ce a sosit. Concurenţa tot mai mare pentru pământ şi forţă de muncă ar putea înăbuşi dezvoltarea economică a oraşului.

"Băncile europene simt oportunitatea unică"

România a devenit o piaţă atractivă şi pentru băncile străine, în prezent activând un număr de 41 de astfel de instituţii financiare. Banca Naţională a României analizează alte 20 de cereri de emitere de licenţă bancară depuse de alte bănci europene. Extinderea sistemului bancar este evidentă, anul trecut deschizându-se 1.100 de filiale în întreaga ţară, statistică ce vizează şi anul în curs.

"Emigranţii se întorc pentru a coordona renaşterea"

România încă nu şi-a revenit din exodul de forţă de lucru calificată şi personal specializat, scrie Finacial Times. În anii '90, o mare parte din eminenţa cenuşie a ţării a ales să îşi urmeze cariera în vestul Europei sau Statele Unite. Printre cei care reprezintă noua generaţie de intelectuali care "coordonează renaşterea", publicaţia britanică îi aminteşte pe regizorul Cristian Mungiu, creatoarea de modă Irina Schrotter şi Monica Macovei, fostul ministru al Justiţiei, prezentată sub titulatura de militant anricorupţie.

"Datoriile alimentează supraîncălzirea"

După mai bine de un an de la aderarea la UE, economia României este în pericol de "supraîncălzire". Infuzia de capital, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, a generat o creştere a consumului, a datoriilor acumulate după contractarea de credite ipotecare, în special în monedă străină, a preţului imobiliarelor şi a deficitului de cont curent. Întrebarea este dacă recesiuena economică din 2008 va afecta şi economia României care abia a început să se bucure de roadele aderării la UE, scrie Financial Times.

"Reforma justiţiei: Procurorii prinşi în vârtejul intrigii"

Financial Times aminteşte că premierul Călin-Popescu Tăriceanu l-a numit în funcţie pe cel de-al treilea ministru al Justiţiei în decurs de patru ani după un interimat de patru luni. Dificultatea de a găsi un candidat acceptabil subliniază sensibilitatea funcţiei responsabile de reformarea unei justiţii fragile şi combaterea corupţiei extinse. Explicaţia rezidă însă în rivalitatea personală acută dintre preşedinte şi premier, foşti aliaţi politici, scrie publicaţia britanică.

Guvernul român a răspuns criticilor formulate luna trecută de CE prin redactarea unui nou cod de procedură penală, dar dezbaterile tărăgănează. Toată lumea este conştientă că flagelul corupţiei reprezintă o problemă, dar unele voci susţin că această realitate este mai degrabă o chestiune care ţine de cultura balcanică decât una care să fie combătută cu succes de către procurori.

"Politică: Impasul blochează progresul"

Procesul politic din România poate fi cel mai bine descris printr-un singur cuvânt: disfuncţional. Financial Times aminteşte de Guvernul minoritar, de Parlamentul care nu permite investigarea membrilor săi pentru corupţie, de liderii de partide care refuză să respecte dispoziţiile demnitarilor aleşi, de preşedintele populist care blochează deciziile premierului şi nominalizările pentru diferite funcţii şi de birocraţia paralizată de teama de a lua iniţiativă. Toate acestea par să conspire pentru subminarea oricărei speranţe de instituire a unui proces decizional coerent. "Cine conduce România?", se întreaba Financial Times, răspunzând că nimeni nu poate răspunde clar la această problemă.

"Întinzând covorul roşu peste crăpături"

Publicaţia britanică aminteşte că Bucureşti, un oraş cândva cenuşiu, se pregăteşte acum de invazia occidentalilor, în aprilie, aceşt cu ocazia celui mai mare summit organizat vreodată de NATO. Financial Times atrage atenţia însă asupra infrastructurii învechite, subliniind că în ultimii 15 ani autorităţile au construit doar 500 de kilometri de autostradă.