Financial Times: Spania se confruntă cu un scrutin care a polarizat cel mai mult electoratul de la reinstituirea democraţiei după moartea lui Franco

O naţiune europeană cu un sistem democratic modern după încheierea capitolului deschis prin victoria fascistă asupra Republicii Spania în războiul civil din perioada 1936-1939, Spania riscă să se alăture curentului populist de extremă-dreapta activ în prezent în Uniunea Europeană şi în Occident. Scrutinul general anticipat din 28 aprilie a fost generat de retragerea sprijinului acordat Guvernului minoritar socialist condus de Pedro Sanchez, care a durat doar nouă luni după înlăturarea Cabinetului de centru-dreapta al lui Mariano Rajoy, din cadrul Partidului Popular.

Scrutinul reflectă polarizarea accentuată a scenei politice din Spania, cea mai gravă de la tranziţia democratică pe care simpatizanţii lui Franco au încercat fără succes să o blocheze în perioada 1976-1981. "Aceste alegeri sunt mai cruciale decât cele din 1977. Atunci exista o foaie de parcurs spre Europa, acum suntem pierduţi", explică Jordi Alberich, fostul şef al forumului de afaceri Círculo de Economía.

"Actualele tensiuni - despre care se credea că au fost eliminate prin sistemul democratic - includ: o amplificare a naţionalismului spaniol ca reacţie la separatismul catalan şi la eşecul politicienilor din această regiune de a se desprinde de Spania; intensificarea sentimentelor de dreapta împotriva Partidului Socialist, acuzat că a ajuns la putere cu susţinerea parlamentarilor catalani, nu prin victoria la urne; tensiuni în zona de dreapta a scenei politice, în contextul în care Partidul Popular se teme de ascensiunea formaţiunii liberale Cetăţeni (Ciudadanos), deşi ambele partide încearcă să contracareze ascensiunea mişcării de extremă-dreapta Vox", subliniază editorialistul David Gardner, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Scrutinul din Spania evidenţiază problema polarizării".

Criza care a afectat zona euro începând din anul 2009, în contextul căreia Spania a cerut asistenţă financiară din partea Uniunii Europene, a lăsat urme în societate. Josep Borrell, fost ministru de Externe şi fost lider al Partidului Socialist, consideră că actualul scrutin are o "importanţă existenţială", în contextul în care democraţia spaniolă este afectată de o cultură a insultelor şi actelor de instigare, în principal din cauza ascensiunii dreptei radicale şi separatiştilor spanioli. "Asistăm la amplificarea tensiunilor şi stării de conflict, generată de politicieni din ambele părţi (...)", subliniază Borrell.

"Spania a ajuns la o răscruce importantă, iar mişcarea Vox stabileşte ritmul pentru Partidul Popular şi pentru Ciudadanos. Acesta ar fi un guvern profund reacţionar", afirmă Pablo Echenique, şeful echipei de campanie a partidului Podemos.

"Pentru a găsi o modalitate de a depăşi criza catalană, Partidul Socialist şi aliaţii acestuia au nevoie de o victorie majoră. Au nevoie de un vot catalan major, iar mulţi catalani cunosc acest lucru", argumentează Andreu Mas-Colell, fost profesor la Universitatea Harvard şi fost ministru al Economiei în Catalonia.

Javier Cercas, un lider liberal catalan care se opune secesiunii, apreciază că deşi există condiţiile pentru reascensiunea formaţiunilor de extremă-dreapta, inclusiv imigraţia, "a fost necesară criza catalană pentru catalizarea şi cristalizarea mişcării". "Un tip de naţionalism îl va slăbi pe celălalt", subliniază Cercas.

"Un alt factor critic pentru scena politică spaniolă ar fi revenirea la putere a socialiştilor şi aplicarea unui model federal în cadrul unei naţiuni care ar reîmbrăţişa poporul catalan (...)", subliniază editorialistul FT.