FOCUS: Hillary Clinton şi Donald Trump - principalele idei politice şi economice

IMIGRAŢIE

Hillary Clinton a afişat flexibilitate în privinţa integrării imigranţilor aflaţi în ilegalitate pe teritoriul Statelor Unite. "În cazul în care Congresul va refuza să acţioneze, ca preşedinte, eu voi face tot ce este posibil din punct de vedere legal pentru a merge chiar mai departe decât Administraţia Barack Obama", a declarat Clinton.

Donald Trump a semnalat în repetate rânduri că vrea deportarea a cinci milioane dintre cei 11 milioane de imigranţi aflaţi în ilegalitate pe teritoriul SUA. Trump a afişat o abordare dură în combaterea imigraţiei, promiţând că va construi un zid la frontiera Statelor Unite cu Mexicul.

ARME DE FOC

Hillary Clinton a propus măsuri de limitare a accesului cetăţenilor la arme de foc. "33.000 de americani mor anual în incidente armate. A venit vremea să verificăm trecutul persoanelor care vor să achiziţioneze arme de foc", a afirmat Clinton.

Donald Trump a argumentat că accesul la arme de foc este un drept constituţional, pledând pentru menţinerea facilităţilor de achiziţionare.

COMBATEREA TERORISMULUI

Hillary Clinton pledează pentru combaterea terorismului, inclusiv prin mobilizarea de efective terestre în operaţiunile contra unor organizaţii extremiste din Orientul Mijlociu precum Al-Qaida ori Stat Islamic.
"Este necesară o campanie mai eficientă de raiduri aeriene, dar aceasta nu va fi suficientă. Trebuie să fim oneşti: pentru a avea succes, raidurile aeriene trebuie dublate de operaţiuni terestre", a subliniat Hillary Clinton.

Donald Trump a denunţat "ineficienţa" Administraţiei Barack Obama în combaterea terorismului, criticând şi abordarea lui Hillary Clinton. EI a promis că va distruge organizaţia teroristă Stat Islamic. "Dar voi prefera să nu fac acest lucru cu trupele noastre, cred că înţelegeţi acest lucru", a spus el.

În privinţa conflictului din Siria, niciunul dintre candidaţi nu a propus în mod clar înlăturarea de la putere a regimului Bashar al-Assad.

ENERGIE şi PROTECŢIA MEDIULUI

Hillary Clinton: "Nu voi permite să fim traşi înapoi, nu voi permite ca economiei noastre să îi fie negate avantajele unui viitor al energiei curate; copiii nostri să nu fie nevoiţi să îndure catastrofa care ar rezulta din schimbările climatice".

Donald Trump a semnalat că nu crede în teoria încălzirii climei.

ECONOMIE, FISCALITATE, TRATATE INTERNAŢIONALE

Hillary Clinton: "De-a lungul campaniei, am spus că înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite şi creşterea veniturilor reprezintă provocările economice definitorii pentru vremurile noastre şi că, pentru a ajunge acolo unde vreau eu, avem nevoie de o creştere economică puternică, de lungă durată şi corectă".

La rândul său, Donald Trump a promis că va fi "preşedintele care va crea cele mai multe locuri de muncă".

Pe 4 noiembrie, Hillary Clinton a lăudat performanţele Administraţiei Barack Obama în materie de creare de locuri de muncă, promiţând să le continue, însă Donald Trump a catalogat drept "dezastru" starea economiei Statelor Unite. În cursul unui eveniment electoral desfăşurat în Pittsburgh, Hillary Clinton a notat că în luna octombrie au fost create 161.000 de locuri de muncă în Statele Unite, iar rata şomajului a scăzut de la 5% la 4,9%. "Sunt încrezătoare că economia noastră va înflori. Atunci când înfloreşte clasa de mijloc, America înfloreşte", a subliniat Hillary Clinton.

Însă presupusele performanţe evocate de Hillary Clinton au fost demontate rapid de Donald Trump. "Raportul privind crearea locurilor de muncă este un dezastru absolut. Oricum, nimeni nu crede în aceste cifre. Cifrele pe care le anunţă sunt false", a afirmat Trump la un miting de campanie desfăşurat în statul New Hampshire.

Principalii candidaţi la funcţia de preşedinte al SUA au formulat o serie de propuneri, de cele mai multe ori diametral opuse, în materie de reformă fiscală şi acorduri internaţionale.

Politici fiscale

În ultimele luni, candidatul republican şi-a adaptat discursul pe tema planului de reformă fiscală. Iniţial, planul prezentat în septembrie prevedea reducerea impozitului pe venit pentru categoriile sociale bogate de la 39,6% la 25%. Însă declaraţiile făcute ulterior pe această temă au generat o stare de confuzie. "Impozitele vor creşte puţin", afirma Donald Trump într-un interviu acordat pe 8 mai. Trump a explicat: "Conform planului meu, impozitele vor scădea. Dar, pe durata negocierilor, vor creşte. Eu voi negocia cu democraţii, voi concepe un plan, planul optim. Şi va fi negociat. Pe durata negocierilor, va fi aplicat un alt plan. Asta este ce vreau să obţin şi voi lupta pentru acest lucru. La nivel practic, totul va fi renegociat. Iar, în opinia mea, impozitele pentru bogaţi vor creşte oarecum".

În august, în discursul din Detroit, Trump a nuanţat: "Nimic nu i-ar bucura mai mult pe adversarii noştri străini decât împovărarea fiscală a companiilor şi cetăţenilor noştri până la eliminare". În timpul campaniei din Partidul Republican, Trump sugera o reducere a impozitelor pentru cetăţenii americani care au venituri anuale de peste un milion de dolari. Planul iniţial prevedea introducerea a patru formule de impozitare, de 0%, 10%, 20% şi 25%. Luni, Trump a propus trei niveluri de impozitare, de 12%, 25% şi 33%. Acest lucru înseamnă majorarea cotelor de impozitare pentru categoriile sărace, dar reducerea de la 39,6% la 33% a cotei de impozitare pentru bogaţi. Candidatul republican pledează pentru eliminarea taxelor pe noile locuinţe, excluderea din venitul impozabil a cheltuielilor pentru creşterea copiilor şi introducerea unui plafon de 15% în impozitarea companiilor.

Hillary Clinton a promis că nu va majora impozitele pentru categoria de mijloc, ci doar pentru bogaţi. "Va fi propusă o creştere cu 4% a impozitelor pentru americanii care câştigă mai mult de 5 milioane de dolari anual, o măsură care va afecta doar 0,02% dintre contribuabili", a transmis echipa de campanie electorală democrată.

Salariul minim

În timpul dezbaterilor electorale, Trump a fost întrebat dacă va majora salariul minim, răspunzând: "Nu". După şase luni, Trump afirma: "Analizez posibilitatea modificării salariului minim, nu am luat nicio decizie în privinţa cifrelor. Dar cred că oamenii trebuie să primească mai mult. Sigur, este o schimbare, pot să fac schimbări, este necesară flexibilitate".

Hillary Clinton a promis creşterea salariului minim federal de la 7,25 la 12 dolari pe oră, cu excepţii în unele oraşe cu costuri de trai mai mari, unde ar urma să fie de 15 dolari pe oră. În plus, salariul de 15 dolari pe oră la nivel federal va fi un obiectiv de atins dacă Hillary Clinton va deveni preşedinte al SUA.

Tratate comerciale internaţionale

Donald Trump s-a pronunţat frecvent împotriva Parteneriatului Transpacific (TTP), argumentând că acest acord ar avantaja China din punct de vedere economic. "TPP va contribui la scăderea preţurilor maşinilor străine menţinând însă practicile care blochează vinderea maşinilor americane în străinătate. Acest lucru nu este totul: China va intra în TTP pe uşa din spate, la o dată ulterioară. Analizează situaţia, o studiază. Nu participă acum la tratat, dar va fi în el. Dacă este bine, vor participa, dacă nu, nu. Mereu procedează la fel", avertiza Trump în luna iunie.

În discursul din Detroit, Trump a reiterat că se opune Acordului comercial transpacific (TTP), ar vrea renegocierea Acordului comercial nord-american şi acuză China de manipularea tranzacţiilor monetare.

Acordul de Parteneriat Transpacific (TTP) a fost semnat în februarie 2016 de Statele Unite cu Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaysia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore şi Vietnam. Acordul comercial trebuie ratificat de fiecare semnatar pentru a intra în vigoare.

Hillary Clinton
Acordul de parteneriat transpacific (TTP) este unul dintre cele mai controversate subiecte în tabăra democrată. Hillary Clinton s-a pronunţat împotriva tratatului comercial, dar ea a contribuit la redactarea unor fragmente în calitatea de secretar de Stat. Clinton a argumentat că nu este de acord cu versiunea finală a Tratatului. Tim Kaine, candidatul democrat la funcţia de vicepreşedinte al SUA, a fost în favoarea TTP, dar acum se opune.

EXTINDEREA INFRASTRUCTURII

Donald Trump a promis dezvoltarea infrastructurii dacă va deveni preşedinte. "Administraţia Trump se va asigura că vom începe să utilizăm oţel şi aluminiu din SUA pentru infrastructura americană", a afirmat el.
Donald Trump, care în calitatea de om de afaceri a construit hoteluri, casinouri, blocuri cu apartamente de lux, vrea acum să reconstruiască Statele Unite. Trump a promis "o nouă generaţie de şosele, poduri, căi ferate, tuneluri, porturi şi aeroporturi".

"Bugetul propus de Hillary Clinton este doar o fracţiune din ceea ce propunem noi. Avem nevoie de mult mai multe fonduri pentru reconstruirea infrastructurii. Aş spune chiar de dublarea cifrelor propuse", a subliniat Trump.

Hillary Clinton a propus un buget de 275 de miliarde de dolari pe cinci ani pentru proiecte de infrastructură, plus încă 225 de miliarde de dolari din programe de creditare, dar Donald Trump a explicat că aceste fonduri sunt insuficiente.

EVALUĂRI

"Multe dintre elementele strategiei economice a lui Donald Trump sunt predictibile pentru un candidat republican: reducerile fiscale (mai ales pentru companii) şi reconfigurarea relaţiilor comerciale cu alte ţări pentru atingerea obiectivului unei economii conforme cu sloganul «America pe primul loc». Dar există fragmente ale strategiei care ar putea părea noi mai ales pentru cei care au sensibilităţi tradiţionale conservatoare. Spre exemplu, planul lui Trump pledează pentru facilităţi în favoarea creşterii copiilor permiţându-le americanilor să deducă aceste costuri din suma impozabilă", constată publicaţia The Atlantic.

În privinţa bugetului pentru "reconstrucţia Statelor Unite", propunerea lui Donald Trump intră în contradicţie cu principiile economice şi financiare ale Partidului Republican, care a ironizat deciziile Administraţiei Barack Obama de suplimentare a fondurilor pentru infrastructură, notează revista The Atlantic.

La capitolul politici economice, Donald Trump este ajutat de o echipă de consilieri. "Grupul de 13 experţi este format în întregime din bărbaţi şi, deşi Trump i-a catalogat experţi în economie, doar unul are doctorat pe acest profil. Însă sunt şefi ai unor companii: miliardari, bancheri, un jucător de poker. Coincidenţa face că mulţi sunt şi principalii donatori pentru campania lui Trump. Îndepărtarea de linia dură a doctrinelor economice pare să fie intenţionată. Donald Trump a ironizat în discurs experţii în economie ai Partidului Democrat, argumentând că au eşuat în tentativa de revigorare a economiei după recesiune", comentează The Atlantic.

"Măsurile propuse relevă că, cel puţin în privinţa reformei fiscale, Donald Trump intenţionează să se alinieze politicilor Partidului Republican. (...) Însă, deşi pare să aibă poziţii similare cu cele ale cercurilor de afaceri în privinţa reglementărilor şi politicilor energetice, Trump pare să fie ostil comerţului extern, distanţându-se astfel de doctrina economică clasică a Partidului Republican. Pledând pentru o abordare mai dură în privinţa politicilor comerciale, inclusiv pentru abandonarea Acordului de parteneriat transpacific şi renegocierea Acordului comercial nord-american, Trump se plasează în opoziţie directă cu linia Camerei de Comerţ a SUA şi a altor medii de afaceri", constată cotidianul The New York Times.

În discursurile private rostite în mediile corporatiste, Hillary Clinton a pledat pentru programe de austeritate şi pentru tipuri de activităţi comerciale care sunt în contradicţie cu ideile expuse în campania electorală prezidenţială, relevă date oferite de organizaţia pentru transparenţă WikiLeaks, conform Huffington Post.

Discursurile private reprezintă o sursă importantă de venit pentru Hillary Clinton. Candidatul democrat a refuzat să publice stenogramele discursurilor rostite la companii precum Goldman Sachs, Morgan Stanley şi General Electric. Însă unele discursuri rostite de politicianul democrat în medii corporatiste au fost dezvăluite de site-ul pentru transparenţă WikiLeaks.

Într-un discurs plătit susţinut la Morgan Stanley în aprilie 2013, Hillary Clinton lăuda platforma de austeritate propusă de fostul senator republican Alan Simpson şi de Erskine Bowles, directorul companiei care a organizat evenimentul. "Simpson şi Bowles au propus cadrul adecvat. Trebuie să limităm cheltuielile, trebuie să avem venituri adecvate, trebuie să stimulăm creşterea economică", afirma Hillary Clinton în discursul pentru care a primit 225.000 de dolari. Planul Simpson-Bowles prevedea reducerea indemnizaţiilor sociale, o temă care nu apare prea des în programul Partidului Democrat din SUA, o formaţiune de centru-stânga.

Însă, în campania electorală, Hillary Clinton şi-a schimbat abordarea, denunţând austeritatea şi angajându-se să nu diminueze indemnizaţiile sociale. În plus, candidatul democrat pledează pentru creşterea investiţiilor bugetare în sensul dezvoltării infrastructurii.

Citeşte şi: SCANDAL în Parlamentul Marii Britanii: Un deputat a demisionat, acuzând Guvernul May de tendinţe spre dreapta, în contextul Brexit

Citeşte şi: Premierul Marii Britanii, Theresa May, speră că decizia judiciară de consultare a Parlamentului pe tema Brexit va fi anulată

Citeşte şi: INCIDENT MILITAR: Soldaţi americani, împuşcaţi mortal la o bază aeriană din Iordania/ Statele Unite aşteaptă colaborare în anchetă

Citeşte şi: Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov: Statele Unite nu pot soluţiona unilateral probleme mondiale

Citeşte şi: Angela Merkel: Armata siriană a comis grave crime împotriva umanităţii. Nu trebuie să trecem cu vederea aceste lucruri

Citeşte şi: Popularitatea lui Francois Hollande atinge un minim istoric

Citeşte şi: Turcia va achiziţiona încă 24 de avioane multirol invizibile pe radar de tip Lockheed F-35

Citeşte şi: STUDIU: România, statul european cu cel mai mare număr de emigranţi aflaţi în închisorile din UE

Citeşte şi: Maia Sandu cere desfăşurarea în condiţii optime a turului doi al scrutinului prezidenţial: "Pornind de la experienţa primului tur, solicit instituţiilor statului să întreprindă toate măsurile"

Citeşte şi: Şeful spionajului britanic: Rusia îşi impune politica externă într-un mod tot mai agresiv

Citeşte şi: Bashar al-Assad acuză SUA că vor înlăturarea sa, promiţând că va fi la putere până cel puţin în 2021