PE, preocupat de „progresul greoi” al reformelor din Turcia şi de corupţia din Muntenegru

Parlamentul a adoptat miercuri cele două rezoluţii cu privire la progresele Turciei şi Muntenegrului.

Blocajul persistent între Turcia şi Cipru, dialogul precar între partidele politice, subminarea libertăţii presei şi a altor drepturi fundamentale sunt printre factorii care au condus la încetinirea ritmului negocierilor de aderare, a apreciat raportoarea PE Oomen-Ruijten în timpul dezbaterii.

Rezoluţia PE salută modificările constituţionale întreprinse de partea turcă, dar este nevoie de „reforme constituţionale globale, care să transforme Turcia într-o democraţie pluralistă”.

Totodată deputaţii salută recenta finalizare a negocierilor privind acordul de readmisie, ceea ce va conduce la o mai bună gestionare a migraţiei. Odată ce acesta va intra în vigoare, Comisia ar trebui să lanseze un „dialog privind vizele, în cadrul căruia să se acorde o atenţie specială condiţiilor de intrare a oamenilor de afaceri şi a studenţilor care călătoresc în UE”.

Printre provocările majore, deputaţii fac referire la înrăutăţirea situaţiei privind libertatea presei, la anumite cenzurări şi la accentuarea autocenzurii în cadrul mijloacelor de informare în masă, inclusiv în ceea ce priveşte Internetul, dar şi la situaţia femeilor şi creşterea numărului aşa-numitelor „crime de onoare” şi căsătorii forţate.

Referitor la protecţia drepturilor minorităţilor religioase, au fost înregistrate „doar mici progrese în ceea ce priveşte cadrul juridic de funcţionare al acestor comunităţi, în special cu privire la posibilităţile acestora de a obţine personalitate juridică, de a deschide şi de a face să funcţioneze lăcaşuri de cult, de a pregăti clerici şi de a soluţiona aspectele legate de proprietate care nu au fost rezolvate prin legea privind fundaţiile”, se arată în rezoluţia PE.

După îndelungi negocieri între grupurile politice în ceea ce priveşte statutul Turciei, textul rezoluţiei este identic cu cel din anii precedenţi, iniţierea negocierilor de aderare cu Turcia în 2005 reprezentând „punctul de plecare al unui proces de lungă durată şi deschis”.

Referitor la Muntenegru, Parlamentul a salutat decizia Consiliului European de a-i oferi statutul de ţară candidată la UE, exprimându-şi speranţa că negocierile de aderare vor putea începe anul acesta. Membrii PE şi-au exprimat anumite preocupări care privesc în special corupţia, crima organizată, discriminarea şi restricţiile asupra libertăţii media.

„Regret că în acest moment Comisia insistă asupra diferenţei între acordarea statutului de candidat şi deschiderea negocierilor”, a declarat raportorul Charles Tannock. „Muntenegrul ar trebui apreciat doar prin prisma meritelor, faptelor şi realizărilor. Este responsabilitatea Muntenegrului să facă faţă aşteptărilor, în special în cazul combaterii corupţiei şi crimei organizate. Acestea fiind spuse, Muntenegru rămâne o poveste de succes în Balcanii de Vest”.

În rezoluţia adoptată cu o mare majoritate, Parlamentul a salutat „consensul general şi prioritatea majoră acordată integrării europene de către guvernul şi partidele de opoziţie din Muntenegru”, în special finalizarea cadrului constituţional şi rezultatele bune obţinute în implementarea reformelor economice.

Rezoluţia subliniază că în multe domenii corupţia este încă prevalentă, în special în construcţii, privatizare şi sectorul achiziţiilor publice, şi reprezintă o problemă gravă, precum şi crima organizată, în special spălarea de bani şi contrabanda.

Membrii PE şi-au exprimat îngrijorarea că femeile vor fi în continuare subreprezentate în procesul de decizie şi în funcţiile de conducere. Deşi au aprobat relaţiile interetnice în general bune şi protecţia drepturilor minorităţilor din ţară, deputaţii au solicitat ca autorităţile să amelioreze condiţiile de trai ale minorităţilor roma, ashkali şi egipteană din ţară.

Membrii PE impun, de asemenea, noi paşi care să asigure independenţa şi profesionalismul concernelor media şi au atras atenţia asupra amenzilor disproporţionate care pot fi impuse pentru defăimare, lucru ce afectează libertatea şi independenţa jurnaliştilor. Deputaţii au fost preocupaţi în special de cazurile de intimidare şi violenţă împotriva jurnaliştilor şi a activiştilor din partea societăţii civile şi solicită ca acestea să fie cercetate şi să fie începută procedura de urmărire penală.