Fonduri de peste zece miliarde de dolari, promise sirienilor la Londra

Fonduri în valoare de şase miliarde de dolari (5,4 miliarde de euro) au fost promise pentru anul 2016, iar alte cinci la orizonatul lui 2020, a precizat el. Niciodată nu s-a strâns o asemenea sumă într-o singură zi şi pentru o singură cauză, şi-a exprimat mulţumirea Ban Ki-moon, secretarul general al ONU.

ONU a lansat un apel la strângerea a 7,73 miliarde de dolari (6,9 miliarde de euro) în vederea acoperirii nevoilor celor mai urgente, numai în cursul acestui an, ale celor şase milioane de persoane deplasate şi patru milioane de refugiaţi. Ţările din regiune cer, în plus, alte 1,2 miliarde de dolari (1,1 miliarde de euro).

Ilustrând gravitatea situaţiei, premierul turc, a cărui ţară găzduieşte 2,5 milioane de sirieni, a anunţat începutul unui nou exod - provocat de intensificarea bombardamentelor la Alep, în nordul Siriei.

"Aproximativ 60.000-70.000 de persoane din tabere de la nord de Alep se îndreaptă către Turcia", a declarat Ahmet Davutoglu, adăugând că 300.000 de locuitori din oraş sunt pregătite să le urmeze.

Indiferent de costul acestei decizii, porţile Turciei le vor rămâne deschise, a promis el ulterior, acuzând armata siriană şi aviaţia rusă că urmăresc să înfometeze oraşul.

Potrivit unei surse militare siriene, Alepul - ţinta unei ample ofensive lansate la începutul săptămânii de către forţe guvernamentale susţinute de aviaţia rusă - ar putea să fie repede încercuit. Oraşul este împărţit de ani de zile între loialişti şi insurgenţi.

"Văzând durerea şi suferinţa pe care le trădează privirile poporului meu, pot să vă spun că ne-am atins limita", a avertizat la rândul său regele Abdallah al Iordaniei, a cărui ţară găzduieşte, de asemenea, numeroşi refugiaţi sirieni, la fel ca Libanul.

Situaţia refugiaţilor este catastrofală, dar cea a oraşelor asediate - în care se moare adesea de foame - este şi mai rea, au subliniat mai mulţi vorbitori, inclusiv secretarul de Stat american.

"Faptul că oameni au ajuns să mănânce iarbă şi frunze, să ucidă animale rătăcite pentru a supravieţui ar trebui să afecteze conştiinţa tuturor popoarelor civilizate şi să ne amintească faptul că avem cu toţii obligaţia de a îndrepta această situaţie", a subliniat John Kerry.

Marea Britanie, Norvegia şi Germania, ţările organizatoare ale Conferinţei, au promis 1,76 miliarde de dolari (1,57 miliarde de euro), 1,17 miliarde de dolari (1.04 miliarde de euro) şi, respectiv 2,57 miliarde de dolari (2,3 miliarde de euro) pe o perioadă de trei ani. Contribuţia Statelor Unite se va ridica la 890 de milioane de dolari în exerciţiul bugetar în curs, a anunţat Washingtonul.

Uniunea Europeană, care doreşte să oprească afluxul de refugiaţi, va debloca încă din acest an trei miliarde de euro (3,36 miliarde de dolari) în vederea ajutorării ţărilor vecine Siriei, primele care-i primesc pe sirieni, a promis Donald Tusk, preşedintele Uniunii.

Citeşte şi: Bruxelles şi Londra NU au ajuns la un ACORD privind renegocierea relaţiilor

Pe frontul diplomatic, emisarul ONU Staffan de Mistura a anunţat miercuri suspendarea negocierilor de la Geneva - afectate grav de ofensiva guvernamentală vizând Alepul şi de bombardamentele ruse.

John Kerry a declarat că a evocat acest subiect cu omologul său rus Serghei lavrov. "Am convenit că suntem angajaţi într-o discuţie despre mijloacele prin care să ajungem la un armistiţiu şi la anumite măsuri imediate de sporire a încrederii în vederea furnizării unui ajutor umanitar", a spus el.

"Zilele care urmează este necesar să fie folosite pentru a se reveni la masa negocierilor, ci nu pentru a câştiga teren pe câmpul de luptă", a îndemnat secretarul general al ONU Ban Ki-moon.

O bună parte din fondurile angajate la Londra vor permite să se asigure şcolarizarea copiilor refugiaţilor şi să se creeze locuri de muncă pentru părinţii lor, ceea ce reprezintă un mod de recunoaştere a faptului că acest conflict armat nu va fi soluţionat pe termen scurt.

Reprezentanţi ai societăţii civile siriene veniţi să asiste la Conferinţă au fost emoţionaţi de faptul că donatorii se interesează în primul rând de refugiaţi şi i-au îndemnat să facă mai mult pentru sirienii rămaşi în ţară.

Ruba Mhaissen, fondatoarea organizaţiei SAWA, şi-a exprimat regretul faţă de faptul că a fost unul dintre puţinii vorbitori sirieni. "Despre iertare vorbiţi-ne! Nu vorbiţi doar despre noi. Nu o faceţi doar în numele nostru. Câţi sirieni sunt în această sală? Ridicaţi mâna, vă rog. Una, două persoane... Este formidabil!", a spus ea ironic.