Forbes: Sute de milioane de dolari se află în spatele programului CIA de tortură

Costul programului CIA de detenţie şi interogare este de "peste 300 de milioane de dolari, exceptând cheltuielile cu personalul", potrivit raportului Senatului american publicat marţi, programul bazându-se pe contracte private şi plăţi în numerar, scrie revista Forbes în pagina electronică.

Urmărește
246 afișări
Imaginea articolului Forbes: Sute de milioane de dolari se află în spatele programului CIA de tortură

Forbes: Sume importante de bani se află în spatele programului CIA de tortură (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Potrivit revistei, o persoană asociată programului CIA pe teren le-a spus anchetatorilor Guvernului american că programul a dispus de "mai mulţi bani decât credeam că puteam noi cheltui, iar estimarea s-a dovedit a fi corectă".

Programul CIA a fost conceput de doi psihologi angajaţi cu contract care s-au retras din Forţele Aeriene şi a jucat un "rol central în operarea, evaluarea şi managementul programului CIA de Detenţie şi Interogare", se arată în raport.

Cei doi psihologi, James E. Mitchell şi Bruce Jessen, sunt identificaţi în raport sub pseudonimele Grayson Swigert şi Hammond Dunbar. Ei au creat o companie în 2005, cu scopul de a-şi facilita activitatea în cadrul CIA, în perioada în care Agenţia Centrală de Informaţii şi-a externalizat operaţiunile legate de programul de detenţie şi interogare, potrivit raportului. În 2006, firma a primit un contract CIA în valoare de 180 milioane de dolari, iar contractorii au primit 81 de milioane de dolari până la finalizarea contractului, în 2009.

În plus, CIA a încheiat cu firma şi angajaţii ei un acord pentru despăgubiri ca formă de protecţie faţă de eventuale procese şi a plătit în baza acestei înţelegeri 1,1 milioane de dolari pentru cheltuieli judiciare. Firma a angajat foşti ofiţeri CIA, iar în baza contractului a oferit în schimb interogatori, psihologi operaţionali, "debrieferi" şi personal de securitate pentru închisorile secrete ale Agenţiei.

Însă contractorii nu au fost singurii care au primit sume importante de bani în cadrul programului CIA, notează Forbes. "CIA a oferit milioane de dolari în numerar unor oficiali din cadrul unor guverne străine", pentru a le determina să găzduiască şi susţină închisori secrete.

De exmplu, o ţară în care se afla o astfel de instalaţie CIA a respins transferul lui Khalid Shaykh Muhammad, considerat "arhitectul" atacurilor de la 11 septembrie, însă a revenit asupra deciziei în urma intervenţiei ambasadorului american în ţara respectivă, potrivit raportului. În luna următoare, CIA a oferit peste un milion de dolari unei părţi neidentificate din acea ţară, se precizează în raport. Potrivit unei telegrame, menţionate în raport, "Staţia CIA a speculat că schimbarea poziţiei a fost «cel puţin într-o oarecare măsură imputabilă... cadoului nostru de (suma cenzurată) milioane dolari".

Khalid Shaykh Muhammad ar fi fost încarcerat de CIA în Polonia şi România înainte să fie transferat la închisoarea militară americană de la Guantanamo Bay (Cuba).

Oficiali CIA erau foarte conştienţi cât de uşor era să folosească bani pentru a determina anumite ţări să faciliteze programul de interogare. "Îşi dai seama că poţi să cumperi (numele ţării cenzurat) cu bani", este citat în raport şeful unei staţii. Printr-o coincidenţă, scrie Forbes, plata unor oficiali din guverne străine pentru a facilita torturarea a avut loc în perioada în care Departamentul american al Justiţiei efectua un efort important împotriva coruperii străinilor, urmărind zeci de companii americane suspectate că au mituit oficiali din guverne străine în vederea unor afaceri.

Cartierul general a CIA îşi încuraja staţiile să întocmească "liste de dorinţe" şi să "gândească la scară mare" în privinţa propunerii unei asistenţe financiare unor guverne străine care puteau ajuta programul, se arată în raport.

CIA a oferit, de asemenea, milioane de dolari pentru construirea şi menţinerea unor instalaţii secrete de detenţie în ţări străine, inclusiv două care nu au fost folosite niciodată. În 2002, CIA a oferit 200.000 de dolari pentru construirea unui centru de detenţie în Afganistan, scrie Forbes, precizând că raportul nu identifică totuşi ţara.

Potrivit raportului, suspecţi de terorism deţinuţi în mod eronat au fost plătiţi după ce au fost eliberaţi, cerânu-li-se să păstreze tăcerea, ca Sayeb Habib, Modin Nik Mohammed şi Ali Saeed Awadh. Într-un program de extrădări, cetăţeanul german Khalid al-Masri a fost extrădat într-o ţară neidentificată, potrivit raportului, iar acestuia i s-a plătit suma de 14.500 de euro când a fost eliberat. De asemenea, Agenţia a plătit peste un milion de dolari către trei ţări terţe, pentru îngrijirea medicală a cinci deţinuţi.

O persoană asociată programului CIA le-a spus anchetatorilor Guvernului că s-au efectuat plăţi în valoare de peste un milion de dolari fără documente, în numerar, prin cutii cu bancnote. "Nu i-am numărat niciodată. Nu numeri astfel de bani ca să ceri chitanţă", este citată spunând această persoană neidentificată în raport.

Directorul CIA John Brennan a declarat marţi, citat într-un comunicat, că CIA recunoaşte că "programul de detenţie şi interogare aveau lacune şi că Agenţia a făcut greşeli". El a adăugat că "informaţiile obţinute prin program au fost critice în înţelegerea Al-Qaida şi continuă să ne ghideze eforturile în lupta împotriva terorismului până în prezent".

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici