Foştii membri URSS riscă să devină nişte pioni postsovietici

Cele două state foste sovietice, Republica Moldova şi Georgia, au multe lucruri în comun. Astfel, ambele sunt dependente în mod tradiţional de agricultură, cu regiuni viticole vaste, şi au mişcări naţionaliste puternice dar clase politice polarizate. Ambele sunt nemulţumite de aşa-numitele "conflicte îngheţate" apărute după destrămarea URSS, care sunt o permanentă sursă de tensiune politică şi sentimente naţionaliste.

Moscova nu a arătat nici o intenţie de a-şi retrage forţele din Transnistria, tolerând existenţa unei găuri negre a criminalităţii în această zonă, cu vânzări de arme şi trafic de persoane. Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, depinzând de banii trimişi de cei 700.000 de emigranţi, dintre care multe femei care se prostituează.

Georgia este mai prosperă, dar Moscova a încurajat activ mişcările separatiste din Abhazia şi Osetia de Sud, până când conflictul s-a transformat într-un război deschis anul trecut.

În Republica Moldova, preşedintele Vladimir Voronin a încercat să păstreze relaţii bune atât cu Moscova, cât şi Uniunea Europeană, dar ţara rămâne într-o situaţie mizeră. În Georgia, Mihail Saakaşvili şi-a manifestat strident orientarea proamericană şi proerupeană, ceea ce l-a ajutat să aducă investiţii pentru ţara sa, dar numai până la conflictul din august.

Ideea Rusiei privind sfera de influenţă este respinsă de foştii săi sateliţi, dar aceştia nu au nevoie de o competiţie pentru influenţă. Stabilitatea se va instaura în fostul spaţiu sovietic numai dacă Rusia şi UE îşi vor uni forţele pentru a construi o economie solidă şi un fundament politic în aceste state. Dar pentru acest lucru, Moscova trebuie să îşi schimbe mentalitatea imperialistă, conchide cotidianul britanic.