François Hollande şi Nicolas Sarkozy încearcă să câştige voturile alegătorilor de extremă dreapta şi de centru

Campionul unei stângi unificate, graţie susţinerii primite din partea comuniştilor şi ecologiştilor, François Hollande va încerca să îşi consolideze strategia de reuniune anti-Sarkozy. Apropiaţii lui Hollande marşează pe faptul că "patru francezi din cinci" i-au spus "nu" lui Nicolas Sarkozy şi că i-au acordat în acest fel "încredere lui François Hollande".

Socialiştii curtează, de asemenea, o parte din electoratul Frontului Naţional, în special clasele populare dezamăgite de stânga în anii '80.

"Extrema dreaptă este la nivel înalt şi Nicolas Sarkozy este responsabil de acest lucru", a apreciat luni François Hollande. "Există alegători care ar fi putut merge spre acest vot din furie. Pe aceştia aş vrea să îi disting", a continuat candidatul socialist, care urmează să meargă în Bretagne (vest) luni.

"Există un vot pentru Frontul Naţional care este unul de excludere, de diviziune, dar nu reprezintă majoritatea (...) este impresia (unor alegători) că nu au loc în societate", a apreciat la rândul său liderul Partidului Socialist Martine Aubry.

"Încrezător" în capacitatea sa de a aduce la putere o stângă care nu a mai prezidat ţara de 17 ani şi nu a mai exercitat puterea de zece ani, Hollande se va confrunta cu şeful statului în exerciţiu la 6 mai, în cadrul unui scrutin cu rezultat încă nesigur, în pofida susţinerii primite din partea stângii radicale şi a ecologiştilor.

Pentru Nicolas Sarkozy, ecuaţia este dificil de rezolvat: cum să facă pasul pentru a seduce atât alegătorii de centru cât şi pe cei de extremă dreapta?

Candidatul de centru François Bayrou a declarat că se va adresa celor doi finalişti şi se va hotărî în funcţie de răspunsurile lor.

Liderul extremei drepte, Marine Le Pen, a convocat o reuniune la 1 mai pentru a-şi exprima poziţia, chiar dacă este puţin probabil să ofere recomandări în privinţa votului. Principalii săi consilieri au declarat luni că ei nu vor alege în al doilea tur între cei doi finalişti.

Tabăra prezidenţială ar putea încerca să menţină, chiar să intensifice, discursul de dreapta de dinaintea primului tur.

Fostul ministru al Justiţiei, Rachida Dati, a apreciat luni că primul tur "validează temele de campanie" apărate de Nicolas Sarkozy: "controlarea imigraţiei, consolidarea frontierelor, lupta împotriva delocalizării, reforma sistemului şcolar".

Şeful diplomaţiei Alain Juppé a apreciat că "imigraţie" nu este un "cuvânt tabuu". "Discursul lui Nicolas Sarkozy privind imigraţia, care constă în a spune că Franţa nu mai poate primi toţi imigranţii, îmi convine perfect", a declarat el.

Consilierul special al şefului statului, Henri Guaino, a avertizat împotriva riscului "de refacere a drumului anilor '30", avertizând că dacă mesajul alegătorilor nu este auzit, va fi "nu numai sentimentul naţional, ci şi naţionalism".

Potrivit rezultatelor aproape definitive ale Ministerului de Interne, candidatul socialist a obţinut 28,63 la sută din voturi, devansându-l pe Sarkozy (27,08 la sută).

Candidatul extremei drepte se clasează pe locul al treilea, cu 18,01 la sută, urmat de reprezentantul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon (11,13 la sută) şi François Bayrou (9,11 la sută).

Potrivit mai multor sondaje realizate la cald în seara alegerilor, François Hollande ar câştiga al doilea tur cu 53-56 la sută din voturi.

Scorul lui Marine Le Pen în primul tur este cel mai ridicat realizat vreodată de familia sa politică, iar sondajele privind reportul voturilor nu oferă o imagină clară a atitudinii pe care alegătorii săi o vor avea în al doilea tur.

Două sondaje, Ipsos şi Harris Interactive, realizate duminică seara arată că între 44 şi 69 la sută dintre alegătorii ei s-ar îndrepta către Nicolas Sarkozy, iar 17-18 la sută către François Hollande.

Frontul Naţional vrea să capitalizeze succesul obţinut în vederea alegerilor legislative din 10 şi 17 iunie. "Bătălia din Franţa abia a început" şi "nimic nu va mai fi ca înainte", a subliniat duminică seara Marine Le Pen, afirmând că a făcut "sistemul să tremure".

Nicolas Sarkozy a propus organizarea a trei dezbateri televizate între el şi rivalul său între cele două tururi de scrutin, "pe teme economice şi sociale, de societate şi probleme internaţionale". François Hollande a refuzat, afirmând că vrea o singură dezbatere, aşa cum este tradiţia în Franţa.

În Europa, presa se arată sceptică în privinţa şanselor preşedintelui în exerciţiu de a-şi păstra puterea, subliniind rezultatul obţinut de extrema dreaptă.