Francezii dau mai puţini bani cerşetorilor romi decât celorlalţi

Cerşitul este de obicei "puţin profitabil, în timp ce penibilitatea lui şi costurile acesteia în ceea ce priveşte imaginea de sine sunt nemăsurabile", arată autorii studiului calitativ privind "cerşitul în Paris şi publicul său", realizat în parteneriat cu Fundaţia Caritas Franţa şi o organizaţie catolică.

Potrivit studiului, "rentabilitatea" cerşitului este şi mai nesemnificativă pentru romi, care sunt victime ale fenomenului ce se referă la "discriminarea generală" şi la "ideile preconcepute" (conform cărora romii au o "tradiţie în a cerşi" şi că se folosesc pentru asta mai mult de copii).

"Este şi mai dificil pentru aceste persoane, deoarece este vorba de o populaţie stigmatizată", a confirmat, pentru AFP, delegatul general al Fundaţiei Caritas Franţa, Pierre Levené.

Iniţiatorii studiului au prezentat, ca exemplu, un caz de cerşetorie analizat. Observând-le timp de jumătate de oră pe Alberte, "o bunicuţă" cerşetoare de origine franceză, şi Hannah, o româncă de etnie romă, cercetătorii au stabilit că prima a primit şase donaţii, de la cei 605 de trecători, în timp ce a doua a primit doar trei donaţii, de la peste 2.720 de trecători. Este un raport donaţii/trecători cuprins între unu şi doi la sută pentru Alberte şi între unu şi 1,5 la mie pentru Hannah.

Cerşetoarea Hannah este totuşi "mai activă, marcată de contextul mai mare de penibilitate" şi, "pentru a atrage cele mai multe resurse posibile, ea trebuie să muncească mai multe ore".

Contrar ideilor preconcepute, "cerşetoria nu este un mod de supravieţuire tradiţional sau cultural pentru romi; aceasta nu apare decât la sosirea în Franţa", este "ca un paliativ, în absenţa posibilităţilor de muncă" şi "rezistă într-un mod umilitor", se arată în studiu.

"Dacă unii sunt însoţiţi de copii, aceştia nu frecventează şcoala", mai arată iniţiatorii studiului.

Cerşitul este puţin rentabil în comparaţie cu eforturile depuse de către cerşetori, care pot lucra până la 12 ore alergând sau trecând prin metrouri, se mai arată în studiu. Frecvenţa donaţiilor variază de la doi la sută la doi la mie, 30 de euro primiţi corespunzând "unei zile bune", însă "10 - 15 euro pare suma curentă".

Studiul menţionează şi că cerşetorii "îşi cunosc publicul donator", la care ei recunosc "o reală generozitate" şi vizavi de care dezvoltă chiar o "empatie", conştienţi că prezenţa lor creează un disconfort.

Studiul a fost realizat la Paris, în parioada ianuarie - martie 2011.