Franţa acuză Rusia că foloseşte gazul ca „armă de război”

Guvernele europene se străduiesc să reacţioneze la creşterea vertiginoasă a costurilor cu energia pentru întreprinderi şi gospodării şi să găsească alternative la aprovizionarea rusă pentru a stoca pentru iarnă, relateaază Reuters.

Naţiunile occidentale se tem că Moscova creşte preţul gazelor pentru a încerca să le slăbească hotărârea de a se opune invaziei sale în Ucraina, o tactică pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit-o luni terorism economic. Moscova neagă că ar face acest lucru.

"Este foarte clar că Rusia foloseşte gazul ca armă de război şi trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu, cel al unei întreruperi complete a livrărilor", a declarat ministrul francez pentru tranziţie energetică, Agnes Pannier-Runacher, la radio France Inter.

Ea a vorbit după ce compania franceză de utilităţi Engie a declarat că va primi mai puţin gaz de la Gazprom începând de marţi, din cauza unei dispute contractuale nespecificate.

Europa este deja anunţată că livrările vor fi reduse deoarece Gazprom va închide gazoductul Nord Stream 1 către Germania de miercuri până vineri pentru întreţinere.

Premierul francez Elisabeth Borne a îndemnat luni companiile să elaboreze planuri de economisire a energiei până luna viitoare, avertizând că acestea vor fi primele afectate dacă Franţa va fi nevoită să raţionalizeze aprovizionarea cu gaze şi electricitate. citiţi mai departe.

Miniştrii europeni ai energiei vor avea o reuniune de urgenţă pe 9 septembrie pentru a discuta despre criză.

Germania este dispusă să ia în considerare o plafonare a preţului la gaze, au relatat marţi mai multe ziare italiene, citând un mesaj text trimis de ministrul german al economiei miniştrilor energiei din întreaga Europă.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a declarat că Germania va discuta la reuniunea miniştrilor Energiei despre cum să întrerupă spirala extremă a preţurilor la gaze, dar nu a comentat detaliile din raport.

Premierul italian Mario Draghi, fostul şef al Băncii Centrale Europene, a făcut presiuni pentru o astfel de plafonare a preţurilor şi a cerut, de asemenea, măsuri pentru decuplarea costului energiei electrice de preţul gazelor.

O astfel de măsură ar permite gospodăriilor europene să beneficieze de avantajele electricităţii produse din surse mai ieftine, cum ar fi sursele regenerabile.

Marţi a existat un oarecare răgaz, când preţurile en-gros de referinţă ale gazelor naturale din Olanda au scăzut, pentru că Europa aproape şi-a atins obiectivul de umplere a depozitelor de gaze naturale în proporţie de 80%.

Marţi dimineaţă, contractul de gaze pe prima lună a scăzut cu 3%, la 259 euro/MWh, faţă de maximele istorice atinse săptămâna trecută, dar se tranzacţionează la niveluri de peste cinci ori mai mari decât cele înregistrate în urmă cu un an.

Costul tot mai mare al crizei a fost ilustrat de faptul că Austria, membră a UE, a declarat că se pregăteşte să injecteze miliarde de euro în compania de electricitate care alimentează o mare parte din capitala Viena, după ce o creştere a preţurilor pe pieţele de energie electrică a făcut-o incapabilă să îşi permită garanţiile necesare pentru a acoperi tranzacţiile de pe piaţă.

Wien Energie, deţinută de oraşul Viena, a cerut ajutorul guvernului federal la sfârşitul săptămânii, iar oraşul a identificat o "nevoie acută de finanţare" de 6 miliarde de euro.

Haga, în Olanda, unde se află agenţia de aplicare a legii Europol, a declarat săptămâna trecută că va solicita o exceptare temporară de la sancţiunile UE împotriva Rusiei, în timp ce se străduieşte să găsească un înlocuitor pentru contractul cu Gazprom.

Sancţiunile obligă guvernele şi alte organisme publice să pună capăt contractelor existente cu companiile ruseşti până la 10 octombrie.