Franţa este zguduită de grevele din industria carburanţilor. Francezii de stânga se plâng de creşterea costurilor vieţii

Principalele sindicate au cerut organizarea de noi greve marţi, acestea fiind cea mai mare provocare de până acum pentru preşedintele liberal Emmanuel Macron de când a câştigat un nou mandat prezidenţial în luna mai.

Lucrătorii de la mai multe rafinării şi depozite operate de gigantul energetic TotalEnergies au votat pentru prelungirea grevei, sfidând ordinele guvernul pentru ca  personalul să revină la muncă. 

Şoferii s-au înghesuit să-şi umple rezervoarele pe durata grevei carburanţilor ce durează de aproape trei săptămâni şi care a paralizat aprovizionarea la  peste 30% din benzinăriile din Franţa.

Guvernul, din ce în ce mai nerăbdător cu muncitorii aflaţi în grevă, a declarat că forţează lucrătorii grevişti să se întoarcă la muncă. 

"Timpul negocierilor s-a încheiat", a declarat luni ministrul de Finanţe Bruno Le Maire la postul de televiziune BFMTV.

Guvernul a declarat că va începe să rechiziţioneze luni, de la ora 14:00,  lucrătorii de la depoul Feyzin din sud-estul Franţei, după ce a folosit deja aceeaşi strategie la depoul Mardyck din nordul ţării.

Lucrătorii din domeniul carburanţilor au votat pentru continuarea întreruperilor de activitate la mai multe rafinării administrate de TotalEnergies, a declarat coordonatorul sindicatului CGT, Eric Sellini, respingând un pachet salarial convenit între conducerea grupului şi principalele sindicate.

Trei din cele şapte rafinării de petrol din ţară şi cinci depozite majore de carburanţi (din aproximativ 200) sunt afectate, a precizat guvernul.

Greva de la Esso-ExxonMobil s-a încheiat la sfârşitul săptămânii trecute la cele două rafinării franceze ale companiei, după un acord salarial între conducere şi sindicatele moderate care reprezintă majoritatea lucrătorilor.

Revenirea la condiţii normale de aprovizionare a benzinăriilor va dura cel puţin două săptămâni după încheierea grevelor, a avertizat guvernul.

Grevele dau startul unei toamne şi ierni tensionate, în condiţiile în care Macron încearcă să pună în aplicare politica sa de creştere a vârstei de pensionare în Franţa.

Dar presiunea economică cauzată parţial de invazia Rusiei în Ucraina, împreună cu eşecul partidului lui Macron de a obţine o majoritate generală în sondajele legislative din iunie, nu face decât să sporească dificultatea sarcinii.

Duminică, zeci de mii de protestatari au mărşăluit la Paris pentru a-şi exprima frustrarea faţă de creşterea costului vieţii.

Manifestaţia a fost convocată de opoziţia politică de stânga şi condusă de şeful partidului Franţa fără frontiere (LFI), Jean-Luc Melenchon.

Forţele de securitate au tras cu gaze lacrimogene şi au bătut manifestanţi cu bastoane după ce au fost lovite cu obiecte. Între timp, bărbaţii mascaţi şi îmbrăcaţi în negru au jefuit o bancă.

Unii protestatari purtau veste galbene fluorescente, simbolul protestelor antiguvernamentale  violente din 2018 care au zguduit guvernul pro-business al lui Macron.

"Vom avea o săptămână aşa cum nu vedem prea des", a declarat Melenchon în faţa mulţimii.

Organizatorii au susţinut că 140.000 de persoane au participat la marşul de duminică, dar poliţia a spus că au fost doar 30.000, transmite France24.