Franţa începe joi expulzarea romilor către România şi Bulgaria

Primele expulzări ale romilor aflaţi ilegal în Franţa către ţările lor de origine, România şi Bulgaria, vor avea loc joi, a anunţat marţi ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, citat de AFP.

În acest context, politica de securitate a preşedintelui Nicolas Sarkozy suscită atât neliniştea stângii, cât şi a dreptei.

Ministrul, aflat în vizită la Toulon (sud-est), a precizat că 51 de tabere instalate ilegal au fost demolate în această vară în Franţa.

"În total sunt 700 de romi care vor fi trimişi în ţările lor până la sfârşitul lunii", cu avionul, a afirmat el, precizând că primele zboruri vor avea loc la 19 şi 26 august, iar un al treilea este prevăzut pentru "sfârşitul lui septembrie".

În afară de aceste expulzări în serie, preşedintele Nicolas Sarkozy, care tocmai a anunţat noi măsuri în materie de securitate, a avertizat recent că va retrage naţionalitatea franceză unora dintre infractorii de origine străină.

Parisul a fost criticat dur pentru legătura stabilită între imigraţie şi lipsa de securitate. În Franţa, puterea este acuzată de tabăra de stânga că promovează "rasismul de stat" şi politica sa este considerată "şocantă", de către unii aleşi de dreapta.

În cursul dimineţii, ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, afirmase că Franţa nu va crea "zboruri speciale" pentru a expulza romii în ţările lor de origine, recunoscând în acelaşi timp că persoanele expulzate pot reveni "pentru că aşa este legea".

"Acestea nu sunt expulzări colective, ci expulzări individuale", a declarat Besson pentru postul de radio RTL.

"Nu sunt zboruri speciale" ci "zboruri comerciale, aşa cum OFII (Oficiul Francez pentru Imigraţie şi Integrare) face în mod regulat", a subliniat el. Acest lucru înseamnă că sunt rezervate locuri în avioane de linie.

"Acestea sunt expulzări în ţara de origine. Este ceea ce spune legea şi noi aplicăm legea", a precizat Besson, recunoscând însă că persoanele expulzate, cetăţeni ai Uniunii Europene, "vor putea reveni în Franţa, pentru că aşa este legea". "Dar ele nu vor putea să rămână aici în situaţie ilegală şi să primească ajutor pentru repatriere voluntară (300 de euro, plus 100 de euro pentru un copil)".

În 2009, 8.000 de romi au fost expulzaţi din Franţa în România, biletul pentru un adult valorând 300 de euro, potrivit autorităţilor franceze.

Besson a admis că persoanele expulzate, cetăţeni ai Uniunii Europene, "vor putea reveni în Franţa, pentru că aşa este legea". "Dar ele nu vor putea să rămână aici în situaţie ilegală şi să primească ajutor pentru repatriere voluntară (300 de euro, plus 100 de euro pentru un copil)", a adăugat el.

România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană în ianuarie 2007. În virtutea unui regim tranzitoriu, cetăţenii lor pot pătrunde pe teritoriul Franţei fără să aibă nevoie de formalităţi speciale şi pot rămâne aici timp de trei luni, fără să fie necesar să-şi justifice prezenţa printr-o activitate.

După cele trei luni, ei trebuie să aibă un loc de muncă, să studieze sau să arate că au suficiente resurse pentru a se întreţine. Numărul romilor în această situaţie, în Franţa, este estimat la 15.000.

În afară de aceste expulzări în serie, preşedintele Nicolas Sarkozy, care tocmai a anunţat noi măsuri în materie de securitate, a avertizat recent că va retrage naţionalitatea franceză unora dintre infractorii de origine străină.

Parisul a fost criticat dur pentru legătura stabilită între imigraţie şi lipsa de securitate. În Franţa, puterea este acuzată de tabăra de stânga că promovează un "rasism de stat".

"Această politică de umilire oferă o viziune degradantă a acţiunii publice. Franţa nu este o ţară rasistă. Dar, activând pulsiuni rasiste, Executivul încalcă aceste principii şi valori franceze", comenta, marţi, cotidianul francez Le Monde.

Asumat deplin de către Guvern, discursul ferm care i-a adus, parţial, lui Nicolas Sarkozy - uneori supranumit "primul poliţist al ţării", din cauza discursului dur asupra securităţii -, victoria la prezidenţiale, în 2007, este respins de o parte a majorităţii.

"Această politică este şocantă. Francezii sunt luaţi în derâdere. Problemele de securitate nu ţin de câteva tabere de romi (...). Este praf în ochi", a declarat, luni, un deputat din cadrul partidului prezidenţial, UMP, Francois Goulard, un apropiat al fostului premier, Dominique de Villepin, un inamic, de dreapta, al lui Nicolas Sarkozy.

Un alt deputat din cadrul UMP, Jean-Pierre Grand, a declarat în mai multe rânduri că expulzările romilor ar lua o întorsătură "ruşinoasă", condamnând "metodele care amintesc de arestările în masă din timpul războiului".

Un alt deputat, Bernard Debre, de asemenea din cadrul UMP, a atras atenţia, marţi, împotriva stabilirii unei legături directe între insecuritate şi imigraţie. "Există terorişti francezi, există infractori francezi", a declarat el.

În pofida sondajelor contradictorii, Guvernul este convins că, în optica alegerilor pezidenţiale din 2012, această temă îl avantajează pe Nicolas Sarkozy, care, până de curând, s-a confruntat cu stânjenitorul scandal politico-financiar implicându-i pe Liliane Bettencourt şi pe ministrul Muncii, Eric Woerth.